2022-Anul Agârbiceanu (LII): drumul spre consacrare al preotului! – efectul moral al câtorva pagini! – primejdia nu e afară din noi ci în noi? – Pe pământ pace şi între oameni bunăvoire!

Cotidianul „Tribuna” a dedicat anul 2022, marelui tribunist Ion Agârbiceanu, seria de 52 de articole nefiind suficientă pentru a prezenta opera şi viaţa celui care a fost şi rămâne publicistul ale cărui scrieri se regăsesc în cele mai multe din „Tribunele” succesive. Toţi cititorii care au urmărit serialul au putut să descopere localităţile pe care marele nostru scriitor le-a cunoscut şi le-a imortalizat, în scrierile sale: Cenade (unde s-a născut și a copilărit), Blaj şi Budapesta (unde şi-a desăvârşit studiile teologice şi în limbi clasice, română şi istorie), Bucium -Şasa (prima parohie), Orlat (a doua parohie şi cea mai prolifică pe tărâm literar) şi ulterior Clujul și Sibiul. Plecând din Orlat, Ion Agârbiceanu a renunţat la planul de emigrare în America (zădărnicit de izbucnirea revoluţiei din Rusia) și s-a alăturat corpului de voluntari ardeleni şi bucovineni de la Hârlău. Ca preot militar a publicat în Gazeta ostaşului, Vestea nouă (Roman), Neamul românesc, România. După Marea Unire de la 1918, a fost ales membru corespondent al Academiei Române (1919), revenind pentru scurt timp în parohia de la Orlat.

Din 1919 se stabilește la Cluj, continuând activitatea literară şi publicistică, ca director al cotidianului Patria (1919 -1927).

Între 1930 -1940, a fost protopop unit al parohiei centrale din Cluj, de unde s-a refugiat la Sibiu (1940-1945). Conform propriilor mărturisiri, anii petrecuţi la Sibiu au fost cea mai productivă epocă din activitatea sa literară. În 1947, se reîntoarce la Cluj, unde îşi continuă activitatea publicistică la Tribuna, Steaua, Luceafărul, ş.a. În 1954 i se decernează „Ordinul Muncii”, pentru „merite deosebite în domeniul creaţiei literare”. La sărbătorirea vârstei de 80 de ani i se conferă „Steaua R.P.R.”, cl. I. În 28 mai 1963 se stinge din viaţă la Cluj, mormântul lui fiind monument istoric (din 2012).

Toţi cei interesați pot afla drumul spre consacrare al unui preot greco-catolic din lucrarea „Biserica greco-catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697-1782)”; autorul Greta Monica Miron prezintă o perspectivă istoriografică, contrareforma şi românii, dar şi profilul instituţional al bisericii greco-catolice, accesul la consacrare a unui preot fiind descris în toate etapele: hirotonirea, formaţia, preotul şi comunitatea, modelul ştirbit, derută identitară: „vera uniti” – preoţii între greco-catolicism şi ortodoxie. Aici am regăsit şi profilul ideal al preotului – în viziunea ierarhilor Bisericii unite -, după acest model fiind educat şi Ion Agârbiceanu în şcolile Blajului. Statutul în cadrul comunităţii era caracterizat prin: «Sobrietatea ţinutei, conferită de haina lungă neagră şi potcapiu, comportamentul social adecvat, exprimat prin calm („nemânioşi”, „nesfadnici”), ospitalitatea („iubitori de streini”), cumpătarea („înfrânaţi”, „nebeţivi”, „nu iuţi”), corectitudinea („drepţi”) şi modestia („nu semeţi”), comportamentul moral impecabil („bărbaţi curaţi”, „fără prihană”, „nu pohtitori de agonisiri spurcate”) aveau să facă din preot un model pentru enoriaşi». Anii pe care Ion Agârbiceanu i-a petrecut în Orlat (în Mărginimea Sibiului) şi în Sibiu, vom avea ocazia să-i mai evocăm, Consiliul Local şi Primăria Comunei Orlat propunând organizarea unei expoziţii „Pe urmele lui Ion Agârbiceanu”, în luna ianuarie 2023. Mulţumim conducerii primăriei şi şcolii gimnaziale Orlat, preotului paroh ortodox Lucian Chiţu şi preotului paroh greco-catolic Ioan Canciu pentru sprijinul necondiţionat în accesul la arhivele existente, toţi paşii din Orlat fiind ghidaţi atât de scrierile marelui scriitor tribunist, cât şi de monografia regretatului col. Ioan Părean (1 ianuarie 1955-13 ianuarie 2021), editor sibian de prestigiu şi istoric respectat la nivel naţional. Ştiaţi că primul fiu – academicianul fizician Ion I. Agârbiceanu (1907-1971) şi al doilea – profesorul şi sculptorul Nicolae Agârbiceanu (1908-1991) au urmat studiile primare la Orlat? Ştiaţi că o sibiancă, învăţătoarea pensionară Elena Tarcea (n.1950, Cenade) este printre puţinii urmaşi cunoscuţi ai marelui scriitor, domnia sa fiind soţia sălişteanului Nicolae Tarcea (n.1946), fost primar al Avrigului (1980-1986)?

Profesorul, istoricul şi criticul literar Ilie Guţan scria la loc de mare cinste, pe coperta lucrării „Octavian Goga – scriitorul asaltat de politician” (2017): «Cine doreşte să înveţe ce înseamnă compoziţie, strategie şi retorică într-un articol publicistic, cine vrea să deprindă arta polemicii de idei, regia şi logica unei campanii de presă, cine nu ştie ce înseamnă fervoare şi densitate ideatică într-un text gazetăresc să-l citească pe Goga». O întâmplare memorabilă povesteşte istoricul literar Ion Dodu Bălan în lucrarea „Octavian Goga”:«Goga se înrolase, la 28 august 1916, în regimentul 80 infanterie din Bucureşti, împreună cu fratele său, romancierul Eugen Goga. Îmbracă uniforma de simplu soldat şi pleacă pe frontul din Dobrogea. În timpul retragerii din Moldova vrea din nou să apuce arma. Cunoscuţii povestesc, însă, că generalul Prezan îi schimbă hotărârea, mobilizându-l la biroul de propagandă pentru armată. Goga s-ar fi împotrivit – zic mărturisirile orale – dar argumentul generalului a fost destul de puternic. -Domnule Goga – i-ar fi spus generalul – Marele Cartier, ca orice astfel de comandament, stabileşte un birou de propagandă pentru armată. Am făcut o socoteală simplă: transformat în efect militar, efectul moral al câtorva pagini scrise de dumneata echivalează cel puţin cu două divizii. Nu sunt dispus să distrug două divizii, ca să-ţi fiu dumitale pe plac. Deci veţi rămâne la dispoziţia noastră. Dacă nu de voie, va fi de nevoie. Căci am să dau ordin ca soldatul Goga să fie adus la cartier. (…)». Şi preotul Ion Agârbiceanu a scris „PAGINI DE EPOPEE – O lacrimă fierbinte. CUVINTE CĂTRE OASTEA ŢĂRII – adresându-se tinerilor români care luptau pentru libertatea ţării: „tu ştii că în inima ta s-a adunat toată puterea neamului, tu ştii că viitorul din tine se naşte!”. Acelaşi scriitor şi preot unit scria „Căile fericirii” – tâlc de I. Agârbiceanu – (1930), definind “creştinul făcător de pace” şi propovăduind: „Fericiţi sunt făcătorii de pace, căci aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema” – „Pe pământ pace şi între oameni bunăvoire”!

La final de an, reproducem selectiv un pasaj din cuvântarea istoricului Nicolae Iorga (din 4 octombrie 1909), ținută cu prilejul comemorării mitropolitului Andrei Şaguna – cel care a inspirat pe marii tribunişti români: «D-lor, un om poate înlocui un popor; el (Şaguna) a dovedit-o. A venit însă vremea ca şi un popor să înlocuiască un om. Omul acela nu mai e; datoria şi-a făcut-o, şi cu cugetul liniştit a închis ochii săi; în ţărîna care ne va acoperi pe noi toţi s’a coborît trupul lui obosit; deasupra mormântului său nu mai flutură decât fumul curat de tămâie al pietăţii noastre. (…) Şi dacă nu se vor împărtăşi cei mari, să se împărtăşească cei mici, să se împărtăşească acest neam întreg până la ultimul preot de sat, până la cel din urmă ţăran care din predica lui trebue să culeagă elementele trebuitoare pentru a purta lupta naţională fără de care oricine e un trădător. Şi când această conştiinţă a marelui Şaguna va cugeta din nou prin mii de minţi, va vorbi din nou prin mii de glasuri şi va putea chiema spre apărare mii de mâni hotărâte la luptă, atunci orice atacuri vor fi zadarnice. Căci primejdia nu e afară din noi ci în noi, şi, dacă noi ne simţim slabi faţă de duşmanii noştri, aceasta înseamnă că sufletul de atac al duşmanilor noştri e mai puternic decât sufletul nostru de apărare» (Luceafărul nr. 23, din 1909). Vom continua să prezentăm rolul marilor tribuniști – în epoca făuririi Marii Uniri -, multe scrieri ale lui Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Ioan Lupaş și Onisifor Ghibu nefiind prezentate marelui public. În pregătirea marii sărbători a 140 de ani de la fondarea cotidianului (1884 -2024), invităm toţi cititorii să lectureze cotidianul „Tribuna”, anul 2023 fiind dedicat publicistului tribunist Aurel C. Popovici (1863 -1917).