Ochiul şi urechea: Să nu ne mai fălim degeaba

De curând am aflat de existenţa scriitorului flamand George Blachan, găsind un articol semnat de el în revista ”L`Europe” din 26 octombrie 1889. El se referă la naţiunea maghiară şi personalităţile acesteia. Vă redau câteva pasaje:"/…/Ceea ce ne propunem să demonstrăm este că reputaţia pe care maghiarii o datoresc minunatelor daruri naturale se bazează pe un sistem de uzurpări. Pantheonul maghiar nu este maghiar; legenda ce s-a stabilit este falsă. Selecţiunea maghiară s-a operat pe străini. Să trecem în revistă marile nume ale istoriei, care, de obicei, se citează ca exemple ale fecundităţii şi puterii geniului maghiar: Nagy Lajos (1342-1385-n. i.d.), pe care ungurii îl consideră ca primul rege maghiar, era francez, Louis I Le Grand (Ludovic cel Mare de Anjou), Ioan Hunyadi, guvernator al Transilvaniei şi fiul său Mathias Corvin erau români din comitatul românesc Hunedoara. Numeroase documente produse chiar de maghiari pun chestiunea în afară de orice discuţie. Franz Liszt, marele pianist ungur era german, Kossuth Lajos (conducătorul revoluţiei maghiare la 1848-n.i.d.) avea părinţi slovaci, Generalul Bem era polonez, Contele Ladislas Teleki era transilvănean de origine română, Toldi, marele istoriograf al literaturii maghiare era german născut în Buda, (fiul lui Franz Schedel şi al Josephei Thalherr) marele romancier Jokai Mor (Asvay Jokay Moric) era evreu, iar poetul Petofi Sandor era slovac şi-l chema Alexandru Petrovici/…/ "Lista continuă, dar, dacă stau să mă gândesc, în această zonă a Europei, cam toţi suntem amestecaţi, şi noi având personalităţi cu origini franţuzeşti, italieneşti, nemţeşti, greceşti, turceşti, ungureşti, ruseşti. Deosebirea dintre noi şi unguri este că nu facem atâta caz de puritatea noastră naţională cum face, în prezent, Viktor Orban. *Zice că s-a întâmplat la Găeşti, unde un infractor care îşi ispăşise pedeapsa n-a vrut să părăsească puşcăria! Scos de gardieni cu forţa, s-a întins pe mijlocul drumului încurcând circulaţia. Întâmplarea îmi aminteşte de alta hazlie: scriitorul loan Slavici fusese închis pentru un "delict de presă". Când şi-a ispăşit condamnarea, a fost invitat să elibereze celula. L-a rugat pe comandant să-l mai lase o zi ca să încheie nuvela pe care o scrisese în timpul detenţiei. Se pare că l-a lăsat.* Imediat ce au apărut trotinetele electrice, ca din pământ s-au ivit şi "specialiştii": "tehnician trotinete electrice"…*Sever Voinescu despre Cristian Tudor Popescu, doi jurnalişti de valoare recunoscută: "Longilin, costeliv, craniul ameninţător i se zăreşte printr-o chelie tot mai generoasă şi parcă tot mai lucioasă. De multe ori este enervant dar în ultimii ani pare mai degrabă resemnat, scârbit. E bântuit de obsesii din specia coşmarului. România cade în beznă. România e aruncată la marginea lumii. România se dezintegrează. România se prăbuşeşte în hăuri./…/"Un portret viu şi exact, într-o breaslă în care predomină fariseismul, incultura, cameleonismul şi lipsa de caracter. Din păcate, a mai îmbătrânit şi el şi apare destul de rar la TV şi prin gazete. ÎI roade şi pe el lehamitea.