Cum se face propagandă anti-UE în România și cât de ușor se poate afla adevărul?

Cum se face propagandă anti-UE în România și cât de ușor se poate afla adevărul?

Subiect: ”Suntem subjugați, nu mai producem nimic”

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Citim în social media: ”Străinii ne conduc”, ”România este o colonie și românii nu mai decid pentru ei, ne iau resursele, nu mai producem nimic”, ”UE ne-a luat independența și decizia dar, mai ales, dacă nu vezi și nu crezi toate acestea, ești cu siguranță ”idiotul util” al ”invadatorilor” americani și europeni”.

Ideile de acest fel sunt rostogolite în spațiul virtual pe toate canalele, de la Tik Tok, la Instagram, Facebook sau Telegram și generează o expunere extinsă la nivelul populației tinere și adulte din România, devenind ”adevăruri” acceptate, mai ales dacă vin asociate cu conturi cu imagine și ”nume”.

Fenomenul fake-news a explodat în perioada pandemiei Covid și a fost amplificat mai mult după invazia Ucrainei de către Rusia, în mare parte pe aceleași canale și grupuri de pe rețelele sociale. Aici găsim un public numeros, mulți pregătiți să ia de bune informațiile care apar fără a aplica filtre, fără a verifica sursele de informare, fără a vedea referințe în text sau citarea unor surse oficiale și fără a le verifica.

Astfel, devine ușor ca spațiul public românesc să fie invadat de informații false, care sunt multiplicate pe rețelele de socializare. Narațiuni epice despre sfârșitul lumii, despre noi ”victimele furate de la marginea Europei”, despre lupta pentru bine mascată, despre conspirațiile mondiale care vizează România. Se ambalează cu mici legături locale, fapte izolate din istorie, se apelează la nostalgie, toate fiind împachetate și livrate românilor.

”Narațiunile false sunt resemantizate și autohtonizate, iar dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale”, scriu jurnaliștii de la Veridica.ro, un site dedicat dezvăluirii știrilor false și a ceea ce se află dincolo de ele.

 

Imagine intercalată
Imagine intercalată
Custom Image

 

Cum se adaptează mesajele de dezinformare în România?

Cu scopul de a îndepărta România de Europa și de a slăbi încrederea în instituțiile europene și cele conexe acestora, mecanismul general aplicat este următorul: narațiunea (informația, știrea) ”sursă” preia informații din comunitatea locală, conține trimiteri și referințe locale sau naționale, este prelucrată și adaptată cu o concluzie finală și cu o invitație la acțiune.

Să luăm un exemplu, pentru a vedea cum funcționează întregul mecanism: narațiunea generală (o temă generală pentru propaganda din mai multe țări) spune că UE se dezintegrează, iar statele membre se revoltă. Adaptată și interpretată în scopul dezinformării, ideea vehiculată este că România a fost acceptată în UE pentru forță de muncă, materii prime ieftine, pentru a fi transformată în piață de desfacere sau se inserează mențiunea că pentru fi acceptată în UE, a trebuit să vândă ieftin resursele și proprietățile corporațiilor occidentale. Drept concluzie, de la aderare, românii trăiesc mai prost. Raționamentul este dus și mai departe: România este subjugată, iar suveranismul este singura soluție.

Soluția sugerată și concluzia spre care duce răspândirea și cultivarea acestor informații este una singură: ieșirea din Uniunea Europeană. Sintetic, mecanismul este așadar așa: temă generală – temă adaptată local – concluzie – soluție.

Metoda de dezinformare este una clasică, dar funcționează. Mulți români își iau informațiile de pe rețelele de socializare, iar studiile realizate până acum arată că simpla expunere la informații false, ne influențează gândirea, chiar dacă știm că ele sunt false.

Decadența Europei versus păstrarea adevăratelor valori de către Rusia este o altă temă des promovată de publicația oficială de propaganda a guvernului rus, Sputnik. Aceste idei au pătruns adânc și în România și fac ravagii pe rețelele sociale și este rolul autorităților și al societății civile să combată cu argumente solide, cu realizări și cu date certe aceste narațiuni care nu fac altceva decât să dezbine societatea românească și să pună în pericol democrația și evoluția normală în cadrul Uniunii Europene.

Ca și măsură de contracarare, platforma EUvsdisinfo.eu a fost lansat în 2015 pentru a ajuta UE să identifice şi să monitorizeze campaniile de manipulare ale Rusiei care au ca ţintă blocul comunitar şi pentru a educa publicul în legătură cu felul în care ar trebuie să reacţioneze. UE consideră dezinformarea ca o „provocare politică şi de securitate tot mai mare”, iar în ultimele luni a depus multe eforturi pentru a contracara discursul Kremlinului despre sancţiunile europene împotriva Rusiei. Propaganda Kremlinului susţine că sancţiunile economice ale UE asupra exporturilor ruseşti au dus la creşterea preţurilor la alimente la nivel global. Ca reacţie, UE a subliniat în mod repetat excepţiile din multiplele pachete de sancţiuni pentru bunurile şi produsele agricole ruseşti.

Din 1 decembrie 2022, Comisia Europeană a anunțat crearea a șase noi centre de combatere a dezinformării care vor face parte din Observatorul european al mass-mediei digitale (EDMO), platforma independentă pentru verificatori ai informațiilor publicate, cercetători universitari și alte părți interesate relevante care contribuie la combaterea dezinformării în Europa.

Noile centre acoperă acum toate țările UE și vor fi operaționale de la începutul anului viitor, completând cele opt centre existente deja din 2021. Acestea vor contribui la formarea unei comunități multidisciplinare care să creeze o rețea capabilă să identifice și să analizeze campaniile de dezinformare, să organizeze activități de alfabetizare mediatică la nivel național sau multinațional și alte activități de sprijinire a combaterii dezinformării.

Cele șase propuneri de centre selectate de un grup de experți independenți vor beneficia de finanțare din partea UE (aproximativ 8 milioane euro în total) din programul „Europa digitală”. Fiecare dintre noile centre naționale și regionale va acoperi una sau mai multe țări: Austria, Bulgaria, Croația, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, România și Slovenia.

 

***Material realizat în cadrul proiectului de combatere a dezinformării al Europe Direct Regiunea Centru.

09 decembrie 2022 la 06:45
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Cosmin PAL Cosmin PAL
acum 24 minute
RACOVIŢA: Părintele Arhimandrit Petru (Petroniu) Tănase a intrat în rândul cetățenilor de onoare ai comunei
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
3 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 3 ore
Sibiu, campionul Nopții Muzeelor la Sate. Cum a ajuns județul de la 7 la 20 de obiective în doar doi ani
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
9 min de citit
Autor - Cosmin PAL Cosmin PAL
acum 3 ore
ŞURA MARE: Trei zile de cântec, joc și tradiție, în week-end – Festivalul „Daniel Rosalim”
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
3 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 5 ore
Noapte agitată pe șoselele din Sibiu. Șofer cu alcoolemie mare, iar un tânăr fără permis s-a răsturnat cu o mașină furată
Un șofer de 39 de ani a fost prins conducând în Sibiu cu 1,26 mg/l alcool pur în...
Actualitate
3 min de citit
Autor - Cosmin PAL Cosmin PAL
acum 5 ore
TURNU ROŞU: Ansamblul „IA de la Turnu Roşu” pleacă în Grecia
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
2 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 5 ore
Inteligența Artificială intră în Primăria Sibiu. Roboți software și un asistent AI vor răspunde cetățenilor
Primăria Sibiu pregătește o schimbare importantă în modul în care sibienii vor interacționa cu administrația. Un asistent virtual...
Actualitate
4 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 6 ore
Caniculă în județul Sibiu. La Dumbrăveni se anunță 35 de grade, cea mai ridicată temperatură
Sibienii vor avea parte de un weekend călduros, cu temperaturi care vor ajunge până la 35 de grade....
Actualitate
2 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 8 ore
Ce facem în weekend la Sibiu? Festivalul tomatelor, cărți, drumeții și expoziții
Sibienii au de unde alege în weekendul 22–23 august. Festivalul tomatelor aduce zeci de expozanți la Muzeul ASTRA,...
Actualitate
3 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 9 ore
Zona Industrială Vest, trenul periurban și viitorul Liceului „Carol I”. PSC Sibiu, discuții cu Primăria despre dezvoltarea orașului
Dezvoltarea Zonei Industriale Vest, proiectul trenului periurban, viitorul Liceului Tehnologic Construcții și Arhitectură „Carol I” și cadrul urbanistic...
Actualitate
3 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 9 ore
Artizan Huet revine în ultimul weekend din august. 30 de spații disponibile în Piața Huet
Finalul lunii august aduce o nouă ediție a târgului de produse handmade „Artizan Huet”, organizat de Primăria Sibiu....
Actualitate
2 min de citit
Autor - Ștefania VESA Ștefania VESA
acum 9 ore
269 de contestații la Bacalaureatul de toamnă în județul Sibiu. Cele mai multe, la Limba română
Candidații care au susținut examenul național de Bacalaureat, sesiunea august 2026, în județul Sibiu au depus în total...
Actualitate
2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
acum 10 ore
Regina Maria, propusă pentru redenumirea unui bulevard important al Sibiului
Diana Mureșan, președinta USR Sibiu și consilier local, propune schimbarea denumirii bulevardului General Vasile Milea în Bulevardul Regina...
Actualitate
2 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.