Joia trecută, tradiţionala întâlnire a avrigencelor din grupul ce frecventează „Şezătoarea din Bibliotecă” s-a desfăşurat în deplasare, la Sebeşu de Jos. De această dată, grupul din Avrig a răspuns cu mare plăcere şi entuziasm invitaţiei lansate de viceprimarul comunei Turnu Roşu, Elena Mangu şi de membri ai comunităţii locale, scopul principal al acestei deplasări „în vecini” fiind acela de a prezenta localnicilor „reţeta” adoptată de avrigence pentru revitalizarea frumosului obicei românesc al şezătorilor tradiţionale, la Sebeşu de Jos existând o puternică dorinţă ca modelul „Şezătorii din Bibliotecă” să fie copiat, cu adaptările necesare.

„A fost joi, a fost zi de șezătoare, iar la invitația comunității din satul Sebeșul de Jos și a doamnei viceprimar al comunei Turnu Roșu, am făcut șezătoarea bibliotecii… în deplasare, în satul pitoresc de sub munte, împreună cu doamnele de acolo. Practic, am dat start șezătorilor în Sebeșul de jos, sat de oameni vrednici, harnici și cu o mare bucurie de a fi gazde.

Doamna viceprimar ne-a prezentat ca fiind un exemplu de bune practici, noi ne-am dus cu strigătura, cu cusătura, cu povestea, cu voia bună, cum știm.

Despre comunitatea care ne-a primit… jos pălăria și sperăm noi ca șezătorile astăzi începute acolo să împlinească peste ani, 10-20-50 si mai mulți ani de când iată au fost reluate. Spun reluate fiindcă n-am inventat noi șezătorile ci peste tot erau cândva în satele noastre, noi doar le-am reluat ceva mai devreme decât altii, deci… s-ar spune că avem un pic de vechime și am demonstrat că se poate organiza șezătoare tradițională (nu regie de scenă) și în timpuri moderne. E bine, e bine că încet- încet rețeaua de șezători crește, că lăzi de zestre încă ferecate se deschid, că redescoperim și dăm mai departe valori din patrimoniul nostru imaterial și material pe care eram poate tentați să le trecem cu vederea.

S-a cântat, s-a lucrat, s-a făcut schimb de idei și modele, s-a admirat un lucru sau altul îndemânatic făcut și s-au degustat o mulțime de minunății pregătite de gazde sau duse de oaspeți. A fost o seară cu rost, exact ca în șezătorile de neveste de altă dată, doar lucrul a fost altul, căci furca nu mai este vedetă în șezători de când firul se găsește gata pus pe mosor în comerț.

Sebeșul de Jos este cunoscut si ca fiind printre puținele localități din țară în care se mai practică meșteșugul vechi al boștinăritului. Mostre de ceară de albine și obiecte meșterite din acest produs au fost expuse în sala șezătorii. Să vă spun cum miroase ruloul de ceară curată primit în dar de la gazde, rulou ce îmbrăca protector o lumânare? ( Demențial! Da, știu nu e tocmai un cuvânt de șezătoare, dar e cel potrivit). Mulțumim doamnei viceprimar Elena Mangu și comunității din Sebeșul de Jos pentru ospeție. Dorim viață lungă și rost bun șezătorii care astăzi s-a constituit acolo și vă așteptăm pe la noi. Mulțumim doamnei Dina Stoica pentru minunata interpretare a acelor cântări vechi”, a menţionat Maria Grancea, coordonatoarea “Şezătorii din Bibliotecă”, după întâlnirea de la Sebeşu de Jos.

“Șezătoarea Bibliotecii Avrig” este un proiect al Bibliotecii Orășenești Avrig și al Asociației “Prietenii Avrigului”, derulat cu sprijin din partea Primăriei şi Consiliului Local Avrig.

D.F.