Oare când expectorează "strategii" şi "proiecte" îndreptate împotriva consumului de droguri, baionetiştii de la antidrog or fi băgat de seamă că nici măcar fumatul nu-l pot tempera şi că arareori vezi pe stradă puştani care să nu pipe, între două înjurături şi trei vorbe de cl(o)acă. Or fi băgat? … Să-ntreb? Mbine, hai că-ntreb: mă, oare când expectorează strategii şi proiecte îndreptate împotriva consumului de droguri, baionetiştii de la antidrog or fi băgat de seamă că se duc la război cu scobitori în loc de suliţe şi flutură pânze de bonfaier în loc de săbii? 
Oare când pritocesc "strategii" cu damf de "preveniri" ce speră, mă? Să vază cum traficanţii cad subit pradă ruşinii, iar printre picioare li se-ncolăceşte coada? Speră că jigodiile care vând droguri în şcoli vor face, înlăcrămate, cale-ntoarsă şi că vor reveni cu timbre şi fursecuri? "Bă, gata, boss, io nu mai pot vinde droguri la ăştia de-a şasea, gata, mă apuc de lucru, poate chiar de muncă, poate chiar din aia cinstită!" Asta speră oare? Speră cumva ca nenorociţilor să le mijească o jenă vecină cu vehemenţa? Sau speră cumva ca judecătorii să fie mai puţin generoşi şi să nu-i mai lase pe traficanţi pe drumuri, aşa cum şi la Sibiu s-a întâmplat recent? Asta speră oare? 
Mimând riduri şi îngrijorări vecine cu insomnia, ăştia de la antidrog floretează carapacea aprigului fenomen înfigând comunicate de o steriloşenie înduioşătoare. Undeva, într-un birouaş, un marţafoiaş apasă pe taste până iese un număr rezonabil de cuvinte, scrie pe el comunicat de presă, îi pune dată în chip de fundă şi-l expediază presei, inundat de sentimentul atotcotropitor al datoriei împlinite. Apoi bifează în agendă încă un croşeu aplicat consumului de droguri direct în bărbie. Leafa merge, ziua de salariu se apropie, iar luna următoare totul se repetă. Fără pic de nestinghereli. 
Doar statisticile mai sperie, dar cine mai are timp de statistici azi? Azi când drogurile au ajuns să fie consumate de la vârste la care până şi prima bere poate părea ditamai haiducia. 

Deşi cifrele sunt tot mai alarmante, 
statul îşi plescăie plictisul şi birocrăţeşte. Că asta ştie el să facă, iar de ieşit îi iese de minune. Plăteşte funcţionăraşi să comită comunicate de presă utile ca umbrela în miez de uragan. Uite, ăştia de la antidrog funcţionează ca agenţie naţională. Cică au şi-un soi de centru de consiliere, prevenire, ceva în genul ăsta. Ceva nasol pentru drogaţi şi traficanţii din jurul lor, foarte nasol. Ocazional se trezesc din moţăială şi ştiţi ce fac? Im-ple-men-tea-ză, mă! Da, ce ridicaţi aşa din sprâncene? Ticluiesc un aşa numit "proiect naţional" cu care să-i dea traficului peste deşte, să-l înveţe minte să nu mai momească, nenorocitul,  şcolari mai slabi de înger. Uite, ca să n-avem vorbe citez dintr-un upercut care a nimerit recent arcada traficului de droguri: 
"Proiectul  național ”Acționăm just” constă în realizarea de activități interactive de educaţie juridică în domeniul prevenirii și combaterii consumului și traficului de droguri, dar și de prezentare a sistemului național de prevenire a consumului de droguri și de asistență integrată medico-psiho-socială pentru consumatorii de droguri".
Ei? Este că-i tare? Acuma dacă vedeţi cumva traficul ăsta buşit de plâns şi cu ochii vineţi ştiţi măcar de unde i se trage. 
A, era să ratez partea cea mai zemoasă. Citez: "Săptămâna trecută au fost realizate primele activități din proiect, împreună cu studenții de la Facultatea de Științe Socio-Umane, care sunt resurse importante în domeniul social, atât din punct de vedere al programelor de prevenire, cât și al celor de asistență integrată pentru persoanele vulnerabile".
Nu ni se spune nici cum, nici ce fel de activităţi au fost realizate, nici unde, nici pentru cine, detaliile lipsesc cu desăvârşire, de parcă cineva e chitit să ne tragă-n piept. Nu tragem linie, că mai e un paragraf, iar limbajul face toţi banii: 
"Prin acest proiect, specialiștii CPECA își propun facilitarea accesului studenților la cunoștințe elementare din domeniul juridic, în special la cele ce țin de problematica prevenirii și combaterii consumului și traficului de droguri, întârzierea debutului sau încetarea consumului de droguri și/sau reducerea consecințelor negative asociate consumului de droguri, precum și reducerea factorilor de risc în rândul studenților, prin participarea la activități de informare, educare și conștientizare".  
Mda, scuzaţi rumeguşul de pe jos, chemăm pe cineva să cureţe. Sau să plaseze aceste cuvinte care ne doare în euforia găunoasă a anilor optzeci. Şi rânjetul ăla de pe faţa limbajului de lemn, careva să-l şteargă, se aude? Sau să-l vopsească, să-l decupeze, să-i facă de petrecanie … 
Sper c-aţi sesizat cu ce ocupă "specialiştii CPECA", nu? Îşi … propun, da? Că doar nu era să ne spună şi ce-au realizat din ce şi-au propus, nu? Sau câţi drogaţi au smuls din ghearele pierzaniei! Ori câţi traficanţi au ajuns să vadă cum arată o celulă la interior. Sau de ce-s aşa puţini ăştia care-o pot descrie. Bravo, mă, asta activitate pentru care să mai iei şi leafă. Uite, şi eu propun ca meseria de propunerolog să devină oficială şi cât mai iute dacă se poate. Prilej cu care lansez şi prima mea propunere: mă, toţi, dar absolut toţi să fim mai înalţi şi musai mai tineri, mbine? 

Fiindcă n-am cum să uit, 
îmi amintesc de o acţiune beton orchestrată de vestiţii baionetişti – specialişti cum le place lor să-şi zică! – în Muzeul Satului unde au rezemat nişte bannere de copaci, după care specialiştii au – ţineţi-vă bine! – desfăşurat activităţi informativ-preventive cu privire la consumul de droguri. Cum adică nu credeţi? Ia uite ce scrie-n comunicatul expediat presei: 
"Acţiunile sunt derulate în parteneriat cu Complexul Naţional Muzeal ASTRA Sibiu, Direcţia de Sănătate Publică Sibiu, Serviciul Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu, şi vizează informarea, sensibilizarea şi conştientizarea persoanelor aflate în zone de interes public, asupra efectelor consumului de tutun, alcool şi droguri ilicite, precum şi dezvoltarea unor atitudini şi practici prin orientarea grupurilor ţintă către activităţi recreaţionale de petrecere a timpului liber în medii sănătoase şi în siguranţă, ca alternativă la consumul de droguri". 
Adevărul e că fix de aia te duci în ăl mai fain muzeu în aer liber, ca să asişti la sporovăieli cu specialiştii antidrog şi să faci degustare de sfaturi şi poveţe. Bine că nu-s mai dese acţiunile ăstea, c-am fi ajuns să nu mai încăpem noi, ăştialalţi, pe aleile muzeului din cauza drogaţilor şi traficanţilor năpustiţi să ia lumină de la oneroşii – aplauze! – specialişti. În altă (dez)ordine de idei, nu pot să nu remarc  puzderia, îmbulzeala, năvala care au dat buzna, bulucindu-se s-asculte glasul unicat al specialistului, după cum atestă şi fotografia alăturată.

 
E suficient să te uiţi în jur 
ca să vezi că aceste inepţii n-au niciun efect. Nici asupra elevilor, nici asupra fraţilor lor mai mari, studenţii. E suficient să ştii pe ce lume trăieşti ca să vezi că traficul de droguri e la el acasă fie că vorbim de şcoli de fiţe din Sibiu, fie că-n colimator nimeresc unităţi de învăţământ scutite de renumele celor din centru. De cluburi şi fauna lor n-are sens să mai vorbim. Şi nici de copiii de 14 – 15 ani care consumă alcool la ceas de noapte prin baruri, fără ca vreun boactăr să ridice barem o sprânceană. Nici acum nu ştiu ce-o fi mai grav: că autorităţile folosesc scobitori în lupta cu acest flagel sau că, după ce-i mai prinde potera, traficanţii sunt lăsaţi pe drumuri de magistraţi miloşi cu suflete de harpă. Suflete care, uneori, se pensionează la 45 de ani şi încasează pensii de 25.000 lei lunar. Alteori ajung şi la 40.000, tot lunar, dar despre şoriciul care le ţine loc de obraz şi tupeul lor vorbim cu altă ocazie. 
…