Fundația Conservation Carpathia și Ferma de Biodiversitate Cobor pun Transilvania pe harta gastronomică a țării cu un nou ingredient, carnea de vită din rasa Sură de stepă

Transilvania devine reper pe harta cărnii de vită, prin introducerea pe piață a Surei de stepă. Ferma de Biodiversitate Cobor și-a deschis porțile pentru o degustare de preparate din carne de Sură de stepă, urmând să pună pe piață acest produs în luna octombrie. Numărul vitelor din această rasă în pericol de dispariție nu este mai mare de 500 în România, iar la Cobor sunt aproximativ 100.

Ferma de Biodiversitate Cobor, situată în Transilvania rurală, într-o așezare atestată prima dată în 1206, se distinge datorită modelului de afacere verde, prietenoasă cu natura și prin proiectul de reintroducere a Surei de stepă. Pe lângă faptul că este deosebit de frumoasă și impunătoare,și un adevărat punct de atracție turistică pentru zonă, Sura de stepă este o specie semisălbatică, care trăiește afară 365 de zile. Aceasta are o carne excelentă, care reflectă condițiile de mediu nepoluat în care trăiește, hrana sănătoasă, bazată pe iarbă și lucernă și modul de creștere în tihnă, natural, fără îngrășare forțată.

„În ultimii ani am observat tendința tot mai crescută a oamenilor de a mânca mai sănătos și din surse locale. Suntem mai atenți la calitate și la povestea din spatele unui produs. La Ferma de Biodiversitate Cobor le avem pe toate: povestea unui proiect pionier de mediu ce își dorește protejarea Munților Făgăraș, povestea unui sat de secol XIII, aflat în declin demografic și economic, dar care reînvie prin proiectul fermei, prin crearea a 15 locuri de muncă. Avem povestea Surei de stepă, o rasă istorică, aproape dispărută în România, care de mai bine de 4 ani completează peisajul satului și care, în curând, va delecta papilele iubitorilor de carne de vită, cu un produs bun, din Transilvania, care lipsește de pe piață. Am autorizat un punct de sacrificare în cadrul Fermei de Biodiversitate de la Cobor, respectăm normele DSVSA, însă nu industrializăm procesul, iar sacrificarea se face printr-o procedură de tăiere aproape tradițională. Vom începe să comercializăm o cantitate redusă de carne de Sură de stepă în luna octombrie, direct de la fermă ([email protected]), cu livrare în restaurante, băcănii sau la alți doritori.” declară István Szabó, manager afaceri verzi Fundația Conservation Carpathia.

Surele de stepă contribuie la gestionarea tradițională a pajiștilor cu valoare naturală ridicată (HNV) din jurul satului. Bogăția naturală a acestei zone este menținută astfel prin folosirea sistemelor durabile de utilizare a terenurilor, pășunatul cu vite fiind considerat a fi cel mai potrivit pentru menținerea biodiversității pajiștilor.

Ziua porților deschise

În Cobor mai sunt aproximativ 150 de locuitori. La Ziua porților deschise dedicate Surei de stepă peisajul s-a animat cu 120 de participanți, vizitatori din Brașov, Sibiu și București, care s-au bucurat de vizita fermei, a caselor de oaspeți, a satului, a pensiunii de cai, a canisei de Ciobănesc carpatin și de vederea impresionantelor Sure de stepă. După-amiaza petrecută la fermă a continuat cu o prezentare despre calitățile cărnii pe care toți oaspeții au avut ocazia să o încerce într-o rețetă locală de gulaș cu cartofi. Plăcintele cu mere și cu ceapă, concertul de violoncel susținut de Radu Croitoru (Filarmonica Brașov) și activitățile pentru copii, coordonate de un specialist în educație non-formală au completat programul zilei. Circa 70% din participanți nu au mai fost la Cobor, iar evenimente de genul aduc un plus din punct de vedere turistic, economic și cultural comunității vizitate.

Istoria Surei de stepă

Între secolele XII – XVIII aceste vaci jucau un rol important în viața de zi cu zi a țăranilor. Foarte puternice, Surele erau folosite atât la trasul căruțelor și al plugurilor, cât și pentru producția de lapte (8-10 l/zi) și pentru carne.

Sunt foarte rezistente, pot sta toată iarna în aer liber și sunt imune în fața multor boli. Acest lucru a făcut ca rasa să fie extrem de valoroasă în evul mediu. Documente de arhivă vorbesc despre transportul pedestru a peste 1.000 de bovine din Transilvania către piețele din Viena, într-o perioadă când vitele fuseseră eliminate din Europa centrală din cauza bolilor.

Sura de stepă a fost amenințată cu dispariția din cauza mecanizării agriculturii și răspândirii raselor îmbunătățite, care au înlocuit-o aproape complet. Declinul rasei a început din perioada interbelică și este legat și de ritmul mai lent de creștere, maturitatea fiind atinsă după vârsta de 5 ani. În anii '50, Surele de stepă au dispărut aproape complet din Transilvania, rasa supraviețuind doar în Parcurile Naționale din Pusta maghiară.

Despre Ferma de Biodiversitate Cobor

Fundația Conservation Carpathia dezvoltă în Cobor un proiect de conservare a biodiversității și management durabil al pășunilor, promovând totodată eco-turismul în cadrul gospodăriilor pe care le-a readus la viață, într-un proces de restaurare ce a respectat arhitectura locală. Ferma reprezintă afacere verde care menține în viață un sat mic și care dovedește că există dezvoltare prin conservare.