Scribul de marţi: Ceasurile rele dintr-o oră cât un mileniu

Acasa >

Articol

Vineri, 13, a rămas şi se reinterpretează în memoria istoriei sângeroase, drept exemplul fatidic al neputinţei de a te sustrage "hazardului" destinat şi dictat printr-o cifră fatidică din repetarea unei zile negre. Istoria a început într-o vineri, din 13 octombrie 1337, când regele Franţei, pe  nume Filip cel Frumos, a ordonat desfiinţarea, prin ucidere, a membrilor Ordinului Templier. S-a ucis temeinic, cu susţinerea Papalităţii. De atunci, ne repetăm într-un calendar catastrofic şi armonizat cu cifra care predispune viitorul trecut.

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Repetabilă calendaristic, se nimereşte şi câte o marţi 13, nu neapărat catastrofală, dar complicată, pentru că aşa ne place să ne regăsim timpul dintr-o viaţă fără "peripeţii" individuale. De câte ori e într-o marţi, întâmplarea urmează să sfârşească într-o vineri. Se întâmplă să fie invers. Ca într-un trecut blestemat.

Nici chiar aşa, dar posibil e să reconstituim o afacere. Există un moment suplimentar al magiei istorice, prin imposibilitatea interpretării dezastrului în care ne complacem şi ne complicăm existenţa iconică. Ca într-o retrospectivă a ceasurilor negre din istoria complicată, a timpului în care s-au acumulat vieţile trecute şi blocate în coconul dintr-un mileniu care a început înaintea lui, şi nu reuşeşte să-şi sfârşească logica. Nu există, pentru că nu se poate să existe înafară…

Din cauză şi concluzii, nu ne constituim certitudini individuale. Resturile sunt amintiri, şi chiar nu ne amintim, când nu vrem să ştim, atunci când e cazul să ne prostim.

Dintotdeauna s-a socotit că un număr exprimat poate fi tangenţial cu timpul în care se spune, într-o propoziţie, ceea ce vrem să auzim. Exprimarea nu este o variantă a tăcerii, în lipsa vorbelor şi închipuirilor.

La 11 septembrie, 2001, s-a întâmplat o excepţie: s-a murit prin detonarea unei zile care nu mai are trecutul calendaristic al amintirii. E cum a fost şi nu ştim, pentru că suspiciunea ne pregăteşte, dar nu ştim de ce…

Când au căzut, cei care s-au aruncat în speranţa timpului, nu a fost o demonstraţie: şi-au confirmat catastrofa existenţei. Când urmează ceea ce ne pricepem să interpretăm, se întâmplă într-o vineri dintre marţi şi ceea ce s-ar mai întâmpla să fie prin repetiţie. Asta a fost, ca o catastrofă în care ne vom chinui să existăm…

Nu există memorie în convingerea viitorului. Ne prostim, la data când timpul are convingerea hazardului impus. Nu cred, dar nici nu este înafară, dacă nu ştim să ne prăpădim. În aceeaşi întâmplare şi la aceeaşi dată a istoriei fără amintire.

Ora nu e timpul dintr-o cifră întoarsă…

 

12 septembrie 2022 la 19:18

Leave a Reply

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor Dragos BAKO
acum 33 minute
„Operațiunea flotant” sau cum să faci baie gratis la Ocna Sibiului
Practica solicitării vizei de flotant pentru a-ți putea înscrie copilul la o altă școală decât cea de care...
Actualitate
4 min de citit
Autor Adrian POPESCU
acum 47 minute
Studenți și cadre didactice au venit la Sibiu special pentru Centrul Chinologic “Dr. Aurel Greblea”
Reputația Centrului Chinologic „Dr. Aurel Greblea” din Sibiu este recunoscută pe plan național și internațion în ce privește...
Actualitate
2 min de citit
Autor Dumitru CHISELIȚĂ
acum 5 ore
Cea mai înghesuită stradă din Sibiu colţ cu probabil cea mai frumoasă stradă tot din Sibiu
Destul de departe de realitate este găselniţa aceea de marketing cu strada Cetăţii pe post de "probabil cea...
Actualitate
3 min de citit
Autor Ovidiu BOICA
acum 7 ore
Miriuță, după înfrângerea de pe ”Municipal”: ”Puteam scoate mai mult dacă eram mai atenți”. Acuză că l-au înjurat spectatorii…
Antrenorul echipei ieșene, Vasile Miriuță, a recunoscut, la final, în conferința de presă, că echipa sa ar fi...
Actualitate
2 min de citit