Succese sibiene la Festivalul Naţional de Folclor „Cântecele Oltului” 2022

În perioada 19-21 august 2022, la Călimăneşti, s-a desfăşurat cea de-a 54-a ediţie a Festivalului Naţional de Folclor „Cântecele Oltului” – manifestare cultural-ştiinţifică de anvergură, care adună, an de an, de peste o jumătate de secol, ansambluri folclorice reprezentative pentru judeţele riverane bătrânului Alutus: Harghita, Braşov, Sibiu, Vâlcea, Teleorman şi Olt. La confruntarea artistică de la Călimăneşti, Sibiul a fost reprezentat de Ansamblul folcloric „Căluşerii din Răşinari”, al Primăriei şi Căminului Cultural din cunoscuta aşezare mărgineană. Programul de excepţie al ansamblului folcloric, axat pe elementele coregrafice reprezentative pentru Răşinari, a încântat sutele de spectatori prezenţi în Grădina de vară a Casei de Cultură din Călimăneşti. Autenticitatea interpretării şi frumuseţea costumului popular local au fost răsplătite cu Premiul special al juriului, pentru promovarea culturii tradiţionale în rândul tineretului. Coordonaţi, cu talent şi mână sigură, de Mărioara şi Nicolae Ţichindelean, copiii şi tinerii din Ansamblul folcloric „Căluşerii din Răşinari” s-au bucurat de aprecieri unanime şi din partea juriului coordonat de prof. univ. dr. Nicolae Constantinescu de la Universitatea din Bucureşti.
În cadrul colocviului „Festivalul Cântecele Oltului – de la obiceiul folcloric la spectacol artistic”, în prezenţa membrilor juriului şi a reprezentanţilor celor şase judeţe riverane Oltului, prof. univ. dr. Ilie Moise a prezentat tomul al XXXV-lea al periodicului Academiei Române – „Studii şi comunicări de etnologie”, una dintre cele mai longevive reviste de specialitate din spaţiul românesc.
La fel ca în mai toţi ultimii ani, revista a apărut la editura Muzeului ASTRA, fiind editată de Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu şi tipărită cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Sibiu, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu.
Volumul se deschide cu secţiunile Folclor-Etnologie-Antropologie şi Din etnologia germanilor din România, cu studii care valorifică atât cercetări de teren sau documente de arhivă, cât şi sinteze teoretice privind cultura tradiţională, abordând subiecte referitoare la: păstoritul transhumant, arhitectura tradiţională in situ şi în muzeele în aer liber, conservare-restaurare, ceremonialul unor obiceiuri de familie, păstrarea şi promovarea unor meşteşuguri, situaţia sanitară actuală din perspectiva magiei şi a etnoiatriei. Semnează cercetători reprezentativi pentru centre universitare sau muzeale precum cele din: Argeş (Gerard Călin, Maria-Catalina Ghinea), Bucureşti (Marin Constantin, Rodica Raliade, Silvia-Valentina Zamfir), Cluj-Napoca (Cosmina-Maria Berindei), Ploieşti (Sebastian Ştefănucă), Sibiu (Ilie Moise, Mihai Bănuţ, Andrei Buda), Vâlcea (Ioan Şt. Lazăr), Zalău (Camelia Burghele).
Rubrica germană beneficiază de un studiu al etnomuzicologului Gottfried Habenicht (cercetător şvab bănăţean, stabilit la Freiburg), în traducerea colegei noastre de la Arhiva de Folclor din Cluj,
dr. Sanda Ignat.
La rubrica Aniversări, prof. univ. dr. Otilia Hedeşan de la Universitatea de Vest din Timişoara marchează 80 de ani de la naşterea Doinei Comloşan, folcloristă importantă, chiar dacă cele mai ample preocupări le-a avut în domeniul teoriei literare, iar colegul nostru,
dr. Cristian Muşa, de la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, semnează Centenar Andrei Bucşan, etnocoreolog cu o contribuţie majoră în studierea dansului popular.
Rubrica destinată Comemorărilor, semnată de prof. univ. dr. Ilie Moise, conţine un material generat de o veste neaşteptată, care a bulversat întreaga breaslă, In memoriam Mircea Cîmpeanu (1959-2021), etnomuzicolog la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, timp îndelungat colaborator de nădejde şi al periodicului nostru, prezent şi în volumul de faţă cu ultimul studiu pe care reuşise să ni-l trimită – Vechi şi nou în folclorul muzical-coregrafic din spaţiul românesc. Un alt material îl evocă pe prof. Crăciun Parasca (1945-2020), cercetător şi jurnalist de marcă, metodist, inspector şi director al „Direcţiei de Cultură Bihor”.
Volumul continuă cu Note şi recenzii şi se încheie cu
Cronica – unde sunt consemnate cele mai importante evenimente etnologice ale anului 2021, în general evenimente la care a fost reprezentat şi institutul nostru.
Cei interesaţi pot găsi mai multe detalii despre revistă pe pagina de Facebook, pe site-ul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu, o pot accesa pe Central and Eastern European Online Library (CEEOL) sau o pot achiziţiona de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu.
Etnologii prezenţi la Călimăneşti au subliniat faptul că, prin cele 35 de tomuri, „Studii şi comunicări de etnologie” a contribuit la identificarea, prezentarea ştiinţifică şi promovarea elementelor de identitate ale culturii şi civilizaţiei tradiţionale din întreg spaţiul românesc, indiferent de etnie. Poate merită să menţionăm faptul că primul tom al periodicului „Studii şi comunicări de etnologie” a apărut în 1978, ca buletin ştiinţific al Asociaţiei Folcloriştilor şi Etnografilor din Judeţul Sibiu, la iniţiativa unor cercetători precum Ilie Moise, Corneliu Bucur, Gheorghe Pavelescu şi Horst Klusch. Au fost publicate, iniţial, patru tomuri, apoi a fost o pauză cauzată de împrejurările nu tocmai prielnice, iar după 1990 apariţia periodicului a fost reluată sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu (Academia Română), alături de celelalte trei publicaţii anuale – „Forschungen zur Volks- und Landeskunde”, „Historia Urbana”, „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu”.
Întreaga colecţie de până acum a periodicului „Studii şi comunicări de etnologie”
(9650 p.), avându-l ca redactor-şef pe Ilie Moise, face parte din identitatea oraşului de pe Cibin, individualizând – deopotrivă – zona şi comunitatea academică de aici.

Andreea BUZAŞ
Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu