Scribul de marţi: Nimic nou despre moarte pe Frontul de Est

Falsităţile dintr-o confruntare "logică"

Ceea ce ştim e că războiul (invazia şi remodelarea etnică a Ucrainei) nu se vor sfârşi decât prin inversarea preludiului sovietizării dintr-o finalitate negândită, sau la Kremlin se ştia despre rezistenţa ucrainienilor, dar nu le-a convenit. Au dezamorsat conflictul prin acutizarea logicii: ruşii, cei cu conţinut ultra-ortodox, continuă să-şi închipuie că sunt într-o repetiţie prin tranşeele arhivei unde istoria îşi planifică trecutul prezentului nedefinit.

Încă e bine, dacă exceptăm "banalitatea" morţii. Dacă exceptăm urmaşii mutilaţilor dintr-un experiment de resovietizare, s-ar putea să redefinim moartea. Dar nu putem, chiar dacă se întâmplă ceva la Moscova şi, totuşi, există o spaimă în/faţă de comportamentele cu tendinţe putiniste. Tentativa este, deocamdată, retorică şi derutantă, până când testul sancţiunilor UE rămâne în fază de publicitate politică din tabloidul cu informaţii "diverse" de pe Frontul de Est. Tot de acolo aflăm că nu mor mai mulţi civili decât estimările putinţelor supravieţuirii, nici mai puţini soldaţi, în grafic. E depăşită tactica cotropirii pe hartă, la veioză. E posibil ca ultimul, care va avea logică, să stingă lumina…

Selecţie prin război "ecologic"

Istoria nu consemnează doar evenimente personalizate şi nu-şi aminteşte de "genocide ecologice". Îşi permite să uite, ca o propagandă prin redistribuire. Propaganda părţilor implicate pe Frontul de Est e aceeaşi, doar că se uniformizează în sensuri opuse (aici nu sunt incluşi cecenii şi belaruşii – de partea Kremlinului, nici diverşii simpatizanţi, semi-confecţionaţi – de partea Kievului). Nimeni nu are acces la viitorul trecut: nici ruşii, nici ucrainienii, dacă nu-şi amintesc cum au traficat istoria în timpul şi după Al Doilea Război Mondial.

Ucraina acuză existenţa unui pod care leagă Rusia de Crimeea, pe motiv că "aduce un prejudiciu ecologic peninsulei şi, deci, trebuie distrus", spune Zelenski, care nu are idei dacă nu este "în direct" pe platoul de filmare din spatele frontului. Nu m-ar surprinde dacă "denazificarea" propusă de Kremlin e încă o formă ecologică a propagandei care încearcă opacizarea propriei populaţii în vizibilitatea, evidentă, a unui eşec în alb-negru.

Solidaritatea vestului european nu se suprapune intereselor de grup constituit moral, când a depăşit faza imoralităţii politice, prin  neuniformizarea şi selectarea unei singure strategii, în formă de echer politic, şi verticalitatea prin înţelepciune tangenţială. Ceea ce nu există, prin simpla prezumţie a adevărului: e o variantă a neadevărului definit şi selectiv prin acceptare.

Pe front, solidaritatea are abordări dependente de supravieţuire. În această parte a Europei, sunt mulţi consumatori dependenţi de gaze ruseşti. Sunt state care şi-au definitivat agenda selectivă şi vor cere daune – interese şi "ecologice", indiferent cum şi până când se moare pe Frontul de Est…