Creditele vor fi mai scumpe. BNR a majorat dobânda cheie la 3% pe an

Creditele vor fi mai scumpe pentru sibieni și nu numai. Asta pentru că Banca Națională a României a decis să crească rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an. Măsura a intrat în vigoare începând cu miercuri, 6 aprilie.

"Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de astăzi, 5 aprilie 2022, a hotărât următoarele: majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4 la sută pe an, de la 3,50 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2 la sută, de la 1,50 la sută pe an, începând cu data de 6 aprilie 2022; păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară", au anunțat reprezentanții BNR, într-un comunicat de presă, citat de Agerpres.
 

Conform sursei citate, rata anuală a inflaţiei a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, contrar previziunilor, urcând la 8,35% în ianuarie şi la 8,53% în februarie, de la 8,19% în luna decembrie 2021. Contribuţia componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaţionistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de preţurile energiei electrice şi gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază şi al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influenţele creşterii relativ mai pronunţate a preţului combustibililor, a preţurilor LFO şi a celor administrate.

“Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accentuat peste aşteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2% în ianuarie şi la 5,9% în februarie, de la 4,7% în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creşterilor generalizate ale preţurilor alimentelor procesate. Prin urmare, evoluţia componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotaţiilor mărfurilor agroalimentare şi ale costurilor cu energia şi transportul, alături de influenţele blocajelor persistente în lanţuri de producţie şi aprovizionare, potenţate de cotele tot mai înalte ale aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, de rezilienţa cererii pe anumite segmente, precum şi de ponderea însemnată deţinută în coşul de consum de produsele alimentare şi de cele importate.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) au crescut în februarie 2022 la 6,0 şi la 5,0%, de la 5,0%, respectiv, 4,1%, în luna decembrie 2021.

Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1% faţă de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanţelor agriculturii. Evoluţiile fac probabilă menţinerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform previziunilor din februarie, date fiind inclusiv implicaţiile noii revizuiri a datelor statistice privind creşterea economiei pe parcursul anilor 2020 şi 2021”, se arată în comunicatul BNR.

Tot în acest comunicat se indică faptul că piaţa muncii s-a caracterizat “prin evoluţii mixte în perioada recentă. Astfel, efectivul salariaţilor din economie s-a mărit uşor în decembrie 2021 şi în ianuarie 2022, ajungând la un nivel record, în timp ce rata şomajului BIM a consemnat un salt în decembrie 2021, până la 5,7 la sută, iar în ianuarie şi februarie 2022 s-a menţinut constantă, deasupra minimului istoric atins în vara anului 2019. Deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat însă creşterea în primele trei luni din 2022, rămânând totuşi considerabil inferior vârfului său, iar intenţiile de angajare pe orizontul următoarelor trei luni, relevate de sondajul DG-ECFIN, s-au mărit în primele două luni ale anului, dar au cunoscut o ajustare descendentă moderată în martie, în contextul incertitudinilor mari generate de invadarea Ucrainei de către Rusia şi de sancţiunile internaţionale instituite ca răspuns”, explică reprezentanții Băncii Naționale.