Coacăzul negru seamănă cu agrişul, având fructele mai mici şi negre, adunate în ciorchini.

Este un arbust cultivat, dar poate creşte şi spontan în jud. Cluj, Hunedoara, Braşov, Harghita şi Bacău.

Fructele sale conţin zaharuri, pectină, vit. B şi C, acizi organici, săruri de potasiu, fosfor, magneziu, clor, natriu, etc.

Coacăzul negru este indicat contra scorbutului, anemiei, gutei, oboselii generale, reumatismului, artoitismului, previne accidentele vasculare, măresc acuitatea vizuală, în boli hepatice, gripă, convalescenţă, tuse, afecţiuni ale rinichilor.

Coacăzul negru se consumă ca atare crud, sub formă de sirop, amestecat cu iaurt şi mere sau zahăr. Se presară fulgi de cereale sau pesmeti, se aromatizează cu scorţişoară, vanilie sau coajă de lămâie.

Fructele au în compoziţie caroten, vitamina C, calciu, fosfor, fier, natriu, cupru, etc.

Au acţiune vitaminizantă, mineralizantă şi şi antihipertensivă. Frunzele conţin acid oxalic şi nu se recomadă bolnavilor de rinichi.

Bibliografie: "Plante medicinal-alimetare din flora spontană", prof. dr. Constantin Drăgulescu