Sibienii s-au reîntâlnit cu poezia lui Eminescu

Activităţi culturale  au fost ţinute într-un cadru restrâns la statuia lui Eminescu unde s-au reunit membrii Revistei "Cenaclul de la Păltiniş" , altele au avut eleganţa mediului cazon fiind susţinute în Garnizoana Sibiu. Dar au mai fost şi manifestări unde filonul muzical a reaprins "rostirea versurilor infinite pentru limba şi neamul românesc".
Bucuria "Zilei Culturii Naţionale" dar şi a aniversării lui Eminescu,, aflate parcă într-o înlănţuire alchimică, au fost readuse în casele sibienilor într-un format online. Astfel localnicii au vizionat o producţie cultural – media semnată de Daniela Oană şi  Elena Cucu. Transpunerea pe partitură muzicală a poeziilor "Sara pe deal", "Pe lângă plopii fără soţ", interpretate de plt.adj.pr. Marcel Butnaru-la flaut, acompaniat la pian de plt.maj. Flavius
Dănuţ dar şi recitalul – din templul slovelor scrise- susţinut de sd.sg.maj. Liviu Nedelcu cu poezia "O, rămâi" precum şi cel în care sd. Andreea Ionică a recitat din poezia "Ce e amorul? ", au primit aprecierile publicului virtual. De aprecieri s-au bucurat sd.cap. Teodor Rusu, care a recitat  poezia "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie" şi  sd.cap. Mihaela Drăgoi, care ne-a reamintit versurile din  "Glossă", pe un fundal muzical oferit de pianistul sd.sg. Răzvan Burcea .

Ctitoria monahală: limba română

În paginile revistei "Timpul" Eminescu nota : "Limba română la sine acasă este o împărăteasă bogată… multe popoare au dorit să o cumpere plătind bani în metal, aur, pe când ea nu a dat nimănui nimic. A o dezbrăca de averile ei adunate de mai bine de o mie de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare…dar asta nu este posibil a se întâmpla vreodată". Slovele lui de înţelepciune arată aura rostirii şi credinţa neamului său logodite cu pasajul biblic " La început era Cuvântul, şi Cuvântul era cu Dumnezeu, şi Cuvântul era Dumnezeu", Poate din această perspectivă, în mesajul Patriarhului Daniel de Ziua Culturii Naţionale, Preafericitul Părinte Daniel, a cuvântat următoarele: "Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii şi al credinţei creştine în dezvoltarea culturii şi a limbii române ca veşmânt viu al învăţăturilor de credinţă şi al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română "maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului".