📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
În luna septembrie a anului 1988, Nicu Ceaușescu, fiul cel mic al familiei prezidențiale din acele vremuri, era deja de aproape un an prim-secretar al județului Sibiu, cea mai înaltă funcție locală. Fusese instalat în locul Elenei Nae, cea care condusese județul în perioada septembrie 1984-octombrie 1987 și care este asociată chiar și astăzi de sibienii mai în vârstă cu demolările din oraș.
Documentele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) demonstrează o preocupare intensă a Securității din Sibiu, în 1988, față de starea de spirit din oraș și județ. Sunt surprinse și reproduse în rapoarte sentimentele oamenilor în legătură cu lipsa din magazine a uniformelor școlare și a rechizitelor, dar și în legătură cu frigul din locuințe, lipsa apei calde, în legătură cu lipsa alimentelor și a carburantului.
CONSTATAREA SECURITĂȚII SIBIU: STARE DE SPIRIT NEGATIVĂ
˝Din datele și informațiile verificate pe care le deținem, rezultă că pe fondul nemulțumirilor determinate de asigurarea necorespunzătoare cu produse agroalimentare a necesarului de consum în județul Sibiu, s-a generat o stare de spirit negativă care caracterizează opinia majoritară a oamenilor muncii˝- scria Securitatea într-o Notă adresată lui Nicu Ceaușescu pe data de 24 septembrie 1988. Se întâmpla la numai două săptămâni după ce tot pe adresa primului secretar ajungea o Notă referitoare la ˝starea de spirit în rândul părinților elevilor de vârstă școlară˝ care nu găseau în magazine uniforme și rechizite. Tot în septembrie, pe 19, același an Securitatea transmitea o Notă în aceeași idee, dar referitoare la situația din cartierul sibian Hipodrom III, acolo unde, de mai multă vreme, locatarii erau nemulțumiți de funcționarea Centralei Termice nr.10 (CT10).

Este greu de stabilit astăzi dacă numărul de note care-l informau pe prim-secretar despre nemulțumirile oamenilor era mereu acesta (una la zece zile) sau dacă a fost septembrie o lună specială, un exces de zel sau altceva. Conținutul documentelor merită, însă, prezentat fiindcă demonstrează încă o dată nivelul de infiltrare al Securității. Care auzea asta, dar, nu doar atât…
În plus, documentele confirmă ceea ce Nicu Ceaușescu personal declarase în Tribuna, în primul său interviu acordat presei române după 1989 (autori Lucian Jiman și regretatul Rudolf Kamla): anume că știa de problemele din societate. De altfel, atunci – și de atunci încă de câteva ori- a repetat că a încercat de-a lungul anilor să discute despre problemele de aprovizionare cu părinții, dar fără succes.
COMENTARII NECORESPUNZATOARE LA ADRESA POLITICII DE PARTID ȘI DE STAT
Așadar, în septembrie 1988 Nicu Ceaușescu a primit cel puțin trei documente de la Securitate cu privire la nemulțumirile oamenilor. De altfel, pe unul dintre ele apare în clar o notă conform căreia ˝a fost informat tov. prim-secretar azi 27.09.1988˝. Este documentul care, pe trei pagini, vorbește despre lipsurile alimentare:
˝Raportăm că întreg sezonul de vară a fost deficitar în aprovizionarea cu produse agroalimentare de bază cum ar fi : cartofi, fasole, orez, paste făinoase, gris, legume, semipreparate din carne, mezeluri, conserve, ouă, produse lactate proaspete și brânzeturi, cu mențiunea că și în distribuirea lunară a alimentelor raționalizate s-au înregistrat întârzieri˝- scria Securitatea. Mult mai explicit: nu se gasea nimic, nici ce era pe cartelă, nici ce se putea vinde fără !
˝Comentariile pe marginea acestei situații se referă și la aspectul magazinelor alimentare din toate localitățile județului în care singurele produse expuse sunt sucul de roșii, diferite conserve de legume și pâine˝- constata Securitatea în septembrie 1988.
Sunt evidențiate, pe rând, întreprinderile care avea atribuții în domeniu, precum cea de industrializare a cărnii, cea de industrializare a laptelui, I.C.R.A., I.C.S.A.P și altele . Securitatea a făcut atunci o analiză pe lanțul de aprovizionare și a constat că ˝și în condițiile realizării planului de livrare la fondul pieții, necesarul actual stabilit de Direcția Județeană Comercială nu reflectă cerințele reale˝. Altfel spus, în magazine nu ajunge cât trebuie, dar și ceea ce ar trebui, nu este calculat conform necesarului real.
Securitatea pare să tragă un semnal de alarmă pentru cine avea urechi de auzit: ˝Comentariile negative legate de aspectele prezentate mai sus (…) degenerează în comentarii necorespunzătoare la adresa politicii partidului și statului nostru˝.
Într-un alt document, adresat tot lui Nicu Ceaușescu și în legătură cu care din nou apare mențiunea că a fost informat, sunt reproduse întocmai opiniile sibienilor.
˝Aprozarele n-au nimic , iar particularii cer mult. Mai nou abia ne mai poate da rația… Pâinea e infectă și tot veche ne-o dă. N-am crezut niciodată că o să ajung să mă întreb seara, oare ce mănânc? Unt nu, margarină nu, brânză nu, uleiul e foarte rău. Sărăcia s-a generalizat în țară˝- spunea Maria Leonardi, profesoară pensionară (˝necunoscută în evidențele de Securitate˝) , <citată> în documentele de Securitate depozitate la CNSAS.

Sunt reproduse mai multe opinii, toate negative. Și toate cu nume și prenume. În legătură cu fiecare dintre ele Securitatea s-a interesat ca să afle dacă autorul este sau nu membru de partid, dacă apare în evidențe ca ˝element-problemă˝, și dacă există probabilitatea ca în viitor să pună probleme.
˝STARE DE SPIRIT NEGATIVĂ ÎN HIPODROM III˝
În cartierul sibian Hipodrom III, Securitatea constatase o stare de nemulțumire aproape generală, cauzată de frigul din apartamente și de lipsa apei calde. Acolo, CT 10, aflată la cap de coloană de gaz, nu reușea, din lipsă de presiune, să asigure încălzirea apei. În 1986, când deja căldura și apa caldă se livrau după program, situația devenise critică.
˝Presiunea gazului a fost foarte scăzută, determinând imposibilitatea încălzirii cazanelor˝- scria Securitatea.
Practic, asociațiile de locatari acumulaseră datorii la CT 10 fiindcă oamenii refuzau să plătească ceva ce nu primeau. Sumele au crescut până la 650 de mii de lei, iar asociațiile au fost chemate în judecată pentru plată, cu toate că cetățenii semnalaseră inclusiv în scris, de nenumărate ori, că nu primesc serviciile normale de la CT 10.
Securitatea recunoaște: ˝În general consumul de gaz nu a dus decât la protejarea instalațiilor și conductelor care ar fi înghețat din cauza gerului˝. Deci nici vorbă ca agentul termic să fi încălzit cu adevărat casele oamenilor.
˝În prezent, starea de nemulțumire este aproape generală˝- constata Securitatea din Sibiu și îi transmitea acest lucru lui Nicu Ceaușescu.
Securitatea era fără îndoială interesată ca toate problemele cu potențial ˝exploziv ˝să se rezolve. În primul rând ca să nu mai aibă bătaie de cap și în al doilea rând fiindcă, în definitiv, era formată tot din sibieni. Dar asta nu însemna că elabora hârtîi și atât ! Vocile care se distingeau în corul nemulțumiților, cele care aparțineau unora cu ˝antecedente˝ , intrau în atenție.
˝CONTROLĂM PENTRU A INTERVENI ˝
Pentru Securitate era o diferență enormă între cei care erau nemulțumiți și atât și cei care erau nemulțumiți și agitau apele, care vorbeau în public și îi agitau și pe alții. La fel, erau tratați diferit cei care mai ˝făcuseră gură˝ și în trecut și cei care nu, între cei care erau membri de partid și cei care nu , între cei care aveau anturaje dubioase și cei care nu și așa mai departe. Se făceau cercetări și în funcție de ceea ce se constata, se aprofunda sau nu.

La finalul documentului în care sunt citați sibienii nemulțumiți cu nume și prenume, Securitatea scria în 1988:
˝Asupra persoanelor menționate și în toate cazurile identificate, am intensificat controlul nostru informativ pentru prevenirea altor manifestări necorespunzătoare, pentru influențarea pozitivă , limitarea sau anihilarea efectelor negative pe care le-au determinat în mediul și anturajul lor. De asemenea, controlăm prin mijlopace diversificate evoluția acestui fenomen pentru a interveni cu măsuri preventive în caz de necesitate ˝- îl asigura Securitatea Sibiu pe prim-secretarului de partid, Nicu Ceaușescu.
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Adrian POPESCU
Cosmin PAL