Gospodăria țărănească, între tradiție și afacere. Muzeul ASTRA cere modificarea legislației pentru micii producători

Muzeul ASTRA din Sibiu se numără printre organizațiile care solicită modificarea cadrului legislativ pentru gospodăriile țărănești tradiționale, astfel încât acestea să poată îmbina producția locală, gastronomia, meșteșugurile și serviciile turistice. Un memoriu adresat Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului și Ministerului Economiei propune înființarea unui grup de lucru interinstituțional care să elaboreze reguli unitare pentru micii producători și operatorii economici din mediul rural.

Documentul, transmis ministerelor la 6 noiembrie, este inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Platforma România Tradițiilor Creative, împreună cu Muzeul ASTRA, asociația WeWilder și Asociația WhyWeCraft. Demersului i s-au alăturat Asociația de Ecoturism din România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj și Asociația Tășuleasa Social, alături de experți, producători și reprezentanți ai Punctelor Gastronomice Locale.

Problema identificată de inițiatori este fragmentarea regulilor care se aplică unei gospodării care desfășoară mai multe activități economice. De exemplu, un producător care vrea să vândă alimente realizate în propria gospodărie, să deschidă un Punct Gastronomic Local și să ofere turiștilor experiențe legate de tradițiile locului trebuie să respecte regimuri diferite de autorizare, fiscalitate și control.

Potrivit organizațiilor semnatare, aceste suprapuneri fac dificilă diversificarea activităților și dezvoltarea unor mici afaceri care ar putea genera venituri suplimentare pentru familiile din sate.

Un singur cadru pentru producători, gastronomie și turism

Principala solicitare adresată celor trei ministere este constituirea unui grup de lucru interinstituțional, coordonat de Ministerul Agriculturii, cu participarea Ministerului Mediului, Ministerului Economiei, Ministerului Finanțelor – ANAF, ANSVSA și Agenției Naționale a Zonei Montane. La elaborarea propunerilor ar urma să participe și organizațiile care au inițiat demersul.

Grupul ar trebui să pregătească un set unitar de norme și un calendar de implementare, astfel încât gospodăriile să poată combina mai multe activități fără să fie nevoite să treacă prin proceduri administrative diferite și uneori suprapuse.

Printre propuneri se numără clarificarea statutului micilor producători, al artizanilor și meșteșugarilor, reguli comune pentru produsele alimentare realizate în cantități mici, inclusiv conservele din materii prime de origine animală și non-animală, și coordonarea cerințelor sanitar-veterinare.

Inițiatorii cer și simplificarea fiscalității și a controalelor. Un exemplu dat în memoriu este cel al unui Punct Gastronomic Local care dorește să ofere, pe lângă preparatele tradiționale, servicii de ghidaj turistic sau alte activități pentru vizitatori. În forma actuală, integrarea acestor servicii poate atrage obligații administrative și controale diferite, chiar dacă toate fac parte din aceeași activitate economică desfășurată în gospodărie.

O măsură distinctă este propusă pentru comercializarea peștelui, inclusiv în Delta Dunării. Organizațiile solicită un traseu simplificat prin care unitățile gastronomice să poată achiziționa direct pește de la pescari autorizați, precum și un sistem de descărcare pentru captura proprie.

Aproximativ 800 de Puncte Gastronomice Locale în România

Memoriul invocă dezvoltarea din ultimii ani a unor forme de turism și economie rurală care ar putea beneficia de un cadru legislativ mai simplu. Potrivit datelor prezentate de inițiatori, Registrul Punctelor Gastronomice Locale cuprinde aproximativ 800 de înregistrări începând din 2018, jumătate dintre acestea fiind realizate în ultimii trei ani. PGL-urile înregistrate generează peste 2.000 de locuri de muncă și stimulează producția locală, inclusiv prin valorificarea surplusului de produse din gospodării.

Și rețeaua națională de destinații de ecoturism susține peste 1.000 de locuri de muncă active și generează aproximativ 400.000 de înnoptări anual în structuri mici de cazare din zone rurale. Un alt exemplu invocat este Via Transilvanica, traseul care a atras peste 120.000 de drumeți din 60 de țări în 2025.

Organizațiile consideră că aceste rețele pot deveni o sursă de venit pentru comunitățile rurale dacă gospodăriile, producătorii locali și meșteșugarii sunt integrați mai ușor în oferta turistică. Astfel, vizitatorii ar putea beneficia de produse și experiențe locale, iar veniturile generate de turism ar ajunge și la micii furnizori din sate.

Muzeul ASTRA, implicat în valorificarea patrimoniului rural

Implicarea Muzeului ASTRA în acest demers este legată de activitățile instituției privind conservarea și valorificarea patrimoniului tradițional. În memoriu, muzeul este prezentat ca un partener cu experiență în certificarea meșterilor și integrarea acestora pe piața restaurărilor, dar și în dezvoltarea turismului cultural prin produse și experiențe autentice.

Printre exemplele de bune practici prezentate de organizațiile inițiatoare se află programul de autentificare a Punctelor Gastronomice Locale ca păstrători de patrimoniu, realizat de Platforma România Tradițiilor Creative în parteneriat cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și Muzeul ASTRA.

Memoriul propune ca experiența acestor proiecte-pilot să fie folosită la elaborarea noilor norme. Inițiatorii solicită organizarea, în perioada următoare, a unei întâlniri cu ministerele și instituțiile implicate, pentru stabilirea componenței grupului de lucru, a mandatului și a calendarului de activitate.

Până atunci, organizațiile îi invită pe micii producători, reprezentanții Punctelor Gastronomice Locale și experții interesați de dezvoltarea rurală să semneze memoriul și să susțină public demersul. Documentul integral și formularul de semnare sunt disponibile pe platforma România Tradițiilor Creative, la adresa https://traditiicreative.ro/memoriusatromanesc/.