Istoricul Lucian Giura despre doctorul Gheorghe Preda: „Atașamentul său față de Sibiu a fost unul de durată.”

Profesorul şi istoricul sibian, Lucian Giura, şi-a lansat, joi seara, la Biblioteca Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, volumul „GHEORGHE PREDA (1879-1965) Medicul, publicistul și vicepreședintele Asociațiunii «ASTRA»”. Modratorul lansării a fost profesorul Tiberiu Costăchescu, alături de cei doi fiind şi Marius Spechea, cadru universitar sibian, care a spus „cartea este un act împotriva uitării”. Evenimnetul a avut clo în prezenţa a peste 100 de sibieni.

Viaţa lui Gheorghe Preda, cel care dă numele spitalui sibian de psihiatrie

„Numele medicului Gheorghe Preda nu mai are astăzi rezonanța de care s-a bucurat în epoca sa, chiar dacă, la Sibiu, spitalul de psihiatrie îi poartă numele. Timpul, schimbările politice și sociale, dispariția generațiilor care l-au cunoscut, dar și uitarea care se așterne inevitabil peste oameni și faptele lor au făcut ca o personalitate cândva bine cunoscută în mediile medicale, științifice și culturale românești să rămână, pentru mulți dintre contemporanii noștri, doar un nume. Gheorghe Preda aparține acelei generații de intelectuali pentru care profesiunea nu constituia o frontieră între specialist și cetate. Medicul nu se limita la cabinet și spital, profesorul nu rămânea numai în sala de curs, iar omul de cultură considera că are îndatoriri față de comunitatea în mijlocul căreia trăia. Format în țară și în importante centre medicale europene, preocupat încă din anii tinereții de fenomenele neuro-psihice, Gheorghe Preda și-a legat cea mai mare parte a vieții de Sibiu. Preluarea, la 15 ianuarie 1919, a conducerii Ospiciului de alienați, devenind primul director român al instituției după Marea Unire, nu a însemnat pentru el simpla ocupare a unei funcții. A urmat un efort îndelungat de reorganizare și modernizare a instituției, pe care avea să o conducă vreme de două decenii”, susţine istoricul Lucian Giura.

Cum îl trata pe pacient

Lucian Giura a descris cariera medicală a doctorului în stil propriu. „Activitatea sa medicală evidențiază preocuparea constantă pentru depășirea concepției strict azilare asupra bolnavului psihic. Profilaxia mintală, psihoterapia, ergoterapia, preocuparea pentru reintegrarea socială a bolnavului, ocrotirea foștilor pacienți și a familiilor lor, organizarea asistenței ambulatorii și înființarea dispensarului de neuropsihiatrie sunt câteva dintre direcțiile urmărite de medicul sibian. Lor li se adaugă cercetarea științifică, participarea la congrese de specialitate din țară și din străinătate și publicarea unui număr însemnat de studii și articole. Am considerat necesar să insist asupra acestor aspecte deoarece ele permit înțelegerea locului ocupat de Preda în procesul de modernizare a psihiatriei românești. În concepția sa, bolnavul psihic nu trebuia numai izolat și tratat, ci, atunci când era posibil, recuperat și reintegrat în familie și societate. Pentru vremea respectivă, asemenea preocupări reprezentau o schimbare importantă de perspectivă”.

Gheorghe Preda, ASTRA şi Sibiu

O altă dimensiune a personalităţii lui Gheorghe Preda, insuficient cunoscută, este aceea de medic militar și profesor. „Experiența sa militară, inclusiv anii Primului Război Mondial, precum și activitatea didactică desfășurată între 1920 și 1938 la

Școala Militară de Ofițeri de Infanterie nr. 2 „Principele Carol” din Sibiu completează profilul intelectualului. Anatomia și fiziologia, igiena și igiena socială, psihologia, pedagogia, logica ori cultura generală se regăsesc între disciplinele pe care le-a predat. Nu era, așadar, numai un specialist al bolilor mintale.

Dar Gheorghe Preda nu poate fi înțeles pe deplin în afara ASTREI. Membru al Asociațiunii, apoi participant la conducerea ei centrală și vicepreședinte, el nu a consi-derat funcția astristă o demnitate onorifică. A participat la ședințe și adunări generale, a vizitat despărțăminte, a susținut conferințe, a reprezentat Asociațiunea la numeroase manifestări și, în anumite momente, a preluat o parte însemnată a sarcinilor conducerii acesteia. În acest sens, spitalul și ASTRA nu reprezintă două lumi fără legătură. Ele sunt două dintre locurile în care aceeași concepție despre datorie și utilitate publică s-a putut manifesta. A scris despre medicină și psihiatrie, despre probleme sociale, educație, cultură, ASTRA, personalități și evenimente ale timpului său. Firește, Gheorghe Preda a fost omul timpului său. Ideile, formulările și opțiunile sale trebuie citite în contextul primei jumătăți a secolului al XX-lea, nu judecate exclusiv prin sensibilitățile prezentului. Din mărturiile contemporanilor se conturează un caracter puternic, uneori sever, dar drept în relațiile profesionale, un om cu o remarcabilă capacitate de muncă, cu ușurința cuvântului rostit și scris și cu un pronunțat sentiment al datoriei. Atașamentul său față de Sibiu a fost unul de durată. Orașul nu a reprezentat pentru el doar locul exercitării profesiunii, ci spațiul în care s-au întâlnit medicina, activitatea culturală, relațiile umane și o bună parte a existenței sale”, afirmă Lucian Giura.