Strategia turistică a Sibiului, estimată la până la 354 de milioane de euro, ajunge la vot în Consiliul Local

Un reper cultural dedicat artelor moderne, reconversia fostelor platforme industriale, un posibil Muzeu al Brânzei și reguli noi pentru închirierile în regim turistic se numără printre proiectele propuse pentru următorul deceniu. Strategia stabilește și ținte ambițioase pentru 2036: 660.000 de sosiri turistice anual și o durată medie a sejurului de 1,85 nopți, față de 1,485 nopți în prezentul de referință al documentului.

Consiliul Local Sibiu urmează să voteze Strategia de Dezvoltare a Destinației Turistice 2026-2036, un document care estimează costuri totale de implementare între 178 și 354 de milioane de euro. Finanțarea ar urma să provină în proporție de aproximativ 50% din fonduri europene, 30% din bugete locale și regionale, iar restul din parteneriate public-private, sponsorizări și venituri proprii. Adoptarea strategiei nu înseamnă însă aprobarea automată a tuturor investițiilor sau alocarea integrală a banilor; proiectele vor necesita documentații și decizii ulterioare.

Turiștii vin, dar stau mai puțin

Strategia pornește de la datele INS pentru 2024: municipiul Sibiu a înregistrat 411.860 de sosiri și 611.744 de înnoptări, față de 415.836 de sosiri și 670.498 de înnoptări în 2019. În timp ce sosirile au rămas cu aproximativ 1% sub nivelul dinaintea pandemiei, înnoptările au scăzut cu 8,76%, iar durata medie a sejurului a coborât de la 1,612 la 1,485 nopți. În aceeași perioadă, capacitatea de cazare a crescut cu 15,8%, până la 6.165 de locuri.

La nivelul județului, datele pentru 2025 indică 607.472 de sosiri și 946.573 de înnoptări, în creștere cu 7%, respectiv 4% față de 2024. Municipiul concentrează aproximativ 71,6% din sosirile județului.

Până în 2036, strategia urmărește 660.000 de sosiri și 1.221.000 de înnoptări anual, o durată medie a sejurului de 1,85 nopți și o pondere de 36-40% a turiștilor internaționali, față de 25-28% în 2024. Cheltuiala medie pe sejur ar trebui să crească de la 135 la 250 de euro, iar tariful mediu hotelier, de la 60 la 102 euro. Totodată, sezonalitatea ar urma să scadă de la un raport de 4 la 1 între lunile de vârf și cele mai slabe la 2 la 1.

Reper cultural major și reconversia fostelor fabrici

Una dintre propunerile centrale este construirea unui reper cultural dedicat artelor moderne, menit să susțină poziționarea Sibiului drept „Magnet Cultural European”. Strategia folosește drept modele proiecte precum Muzeul Guggenheim din Bilbao și complexul Markthal din Rotterdam. Sunt prevăzute și reconversii ale fostelor spații industriale Independența, Flaro și Construcții SA în hub-uri culturale și creative, precum și amenajarea malurilor Cibinului pentru promenadă, artă publică și evenimente.

Locația reperului cultural nu este stabilită. Documentul propune un studiu de fezabilitate în perioada 2026-2027, un concurs internațional de arhitectură în 2027-2028 și inaugurarea în 2034. Costul estimat variază în funcție de scenariu: 100-150 de milioane de euro pentru varianta amplă, 60-90 de milioane pentru cea intermediară și 25-37 de milioane pentru varianta minimă. Alte estimări din strategie indică intervale diferite în funcție de componentele incluse, astfel că valoarea finală va trebui clarificată prin documentațiile ulterioare.

Buget de până la 354 de milioane de euro

Cele cinci programe fanion ale strategiei au un buget cumulat estimat între 156 și 332 de milioane de euro. Separat, funcționarea Organizației de Management al Destinației Sibiu (OMD), structura propusă pentru coordonarea strategiei, ar costa aproximativ 22 de milioane de euro în zece ani. Bugetul anual al OMD ar urma să crească de la 1,17 milioane de euro în 2027 la 2,05 milioane în 2030 și 2,93 milioane în 2036.

O sursă de finanțare este taxa specială de promovare turistică de 2%, adoptată deja printr-o hotărâre a Consiliului Local din 2025. Încasările sunt estimate la aproximativ 622.000 de euro în 2026 și 1,837 milioane în 2036, însumând circa 12 milioane de euro pe întreaga perioadă. Strategia propune și „Busola Sibiu”, un instrument public pentru monitorizarea indicatorilor și a progresului.

Coridor turistic cu Brașovul și Sighișoara

Un alt program urmărește conectarea Sibiului cu Brașovul, Sighișoara, Biertan și bisericile fortificate, Alba Iulia, Turda și Bran, printr-un „Coridor Medieval al Transilvaniei”. Sunt propuse un acord de cooperare între Sibiu, Brașov și Sighișoara, acțiuni comune de promovare și evenimente coordonate. Documentul include și ideea unui tren turistic de lux pe ruta Brașov-Sibiu și extinderea conectivității Aeroportului Internațional Sibiu, cu promovarea unor rute către Tel Aviv, Berlin, Amsterdam, Madrid și Manchester.

Bugetul estimat al programului este de 24-51 de milioane de euro, fără eventualele costuri ale modernizării căii ferate Sibiu-Brașov, care depind de planificarea națională.

Capitala Tineretului și un posibil Muzeu al Brânzei

Strategia propune pregătirea unei candidaturi a Sibiului pentru titlul de Capitala Tineretului din România în 2029 sau 2030. Înainte de candidatură ar urma să fie lansate Sibiu Youth Hub, un program de rezidențe artistice și burse pentru tineri inovatori. Dacă orașul obține titlul, documentul prevede aproximativ 50 de evenimente majore în anul respectiv.

O altă idee este dezvoltarea, în cadrul Muzeului ASTRA, a unei componente dedicate tradiției pastorale a Mărginimii Sibiului, sub forma unui „Muzeu al Brânzei”, cu ateliere și degustări. Proiectul ar fi completat de un Festival al Brânzei, pentru care strategia stabilește o țintă de peste 30.000 de vizitatori în trei zile.

Documentul mai propune extinderea programului localurilor până la ora 2:00 în nopțile de vineri și sâmbătă, în două-trei zone care ar urma să fie stabilite prin cartografiere acustică și cu măsuri de gestionare a zgomotului. În zonele rezidențiale ar fi păstrate reguli stricte de protecție acustică.

Totodată, strategia prevede reglementarea închirierilor turistice de scurtă durată. Un cadru-pilot ar urma să fie pregătit în 2026, iar reglementarea finală, după consultare publică, în 2027. Printre ținte se numără o rată de conformare de 95% până în 2036 și menținerea la maximum 8% a ponderii locuințelor din Centrul Vechi folosite pentru închiriere turistică de scurtă durată.

Consultarea publică: 549 de răspunsuri

Strategia a fost supusă consultării publice online între 24 iunie și 4 iulie 2026, perioadă în care au fost înregistrate 549 de răspunsuri și 298 de contribuții scrise. Dintre respondenții care și-au exprimat poziția asupra direcției strategice, 72,1% au susținut-o total, în mare măsură sau cu modificările propuse, în timp ce 8,3% au respins-o ferm.

Prioritatea indicată de participanți a fost programul „Sibiu, oraș al vieții bune”, care pune accent pe calitatea vieții localnicilor, spații publice, zone pietonale și infrastructură de agrement.

Dacă va fi aprobată, strategia va stabili cadrul de dezvoltare turistică a municipiului pentru perioada 2026-2036. Implementarea va depinde însă de documentațiile tehnice, atragerea finanțărilor și deciziile ulterioare ale administrației locale și ale partenerilor implicați.