Cariera de la Rășinari, în detalii: Andrei Degeratu, CEO-ul MPI MAGNESIUM, răspunde întrebărilor despre mediu, investiție, riscurile și beneficiile pentru comunitate

Proiectul de exploatare a rocilor magnezitice de la Valea Dobra, din Rășinari, a ajuns în centrul unei dezbateri care depășește limitele unei investiții industriale. În Podcastul Tribunei, Andrei Degeratu, directorul general al MPI Magnesium, a răspuns întrebărilor despre tehnologia propusă la viitoarea carieră, riscurile de mediu, locurile de muncă, beneficiile pentru comunitate și calendarul proiectului, inclusiv în contextul referendumului programat în Rășinari pentru 8 noiembrie.

Interviul abordează atât argumentele companiei, cât și criticile organizațiilor de mediu și preocupările locuitorilor din Mărginimea Sibiului. Printre subiectele abordate în podcast, sunt suspiciunile privind azbestul, folosirea acidului clorhidric în procesarea industrială, transportul rocii și cum va arăta, la finalul exploatării, Valea Dobrei din Rășinari.

O carieră în Rășinari și o uzină în altă parte

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Potrivit reprezentantului companiei, proiectul MPI are două componente: extracția rocii de la Valea Dobra și procesarea într-o uzină care ar urma să fie construită în județul Sibiu. În prima etapă, compania vizează obținerea oxidului și hidroxidului de magneziu, utilizate în mai multe ramuri industriale, producția de magneziu metalic fiind o posibilă dezvoltare ulterioară.

„Noi, deocamdată, ne propunem să obținem oxid de magneziu și hidroxid de magneziu”, a declarat Degeratu. Hidroxidul de magneziu este folosit inclusiv la fabricarea materialelor ignifuge pentru cabluri electrice și anumite componente din plastic.

Procesarea ar presupune tratarea pulberii minerale cu acid clorhidric, într-un sistem închis, pentru separarea magneziului sub formă de soluție de clorură de magneziu. Potrivit directorului MPI, acidul ar urma să fie regenerat și reutilizat. El susține că procesul se va desfășura într-un mediu industrial controlat, însă uzina va trebui să parcurgă separat procedurile de evaluare de mediu și de autorizare a construirii.

Cât investește compania și câte locuri de muncă estimează

MPI estimează o investiție de 25 de milioane de euro pentru cariera de la Rășinari și de 200–215 milioane de euro pentru uzina de procesare, valoarea finală a acesteia din urmă urmând să depindă de dezvoltarea proiectului și de evoluția costurilor.

Compania preconizează 25 de locuri de muncă directe la carieră și alte 60–70 indirecte, în servicii și activități conexe. Întrebat dacă aceste cifre pot genera beneficii economice semnificative pentru Rășinari, Degeratu a susținut că efectele economice nu trebuie evaluate doar prin numărul locurilor de muncă directe.

Directorul MPI a mai vorbit și despre intenția de a crea un fond pentru proiecte comunitare în educație, pregătire profesională, cultură, sport, servicii medicale și sprijinirea vârstnicilor. Potrivit acestuia, compania a stabilit cu Primăria Rășinari o contribuție de 500.000 de euro până în 2030 și, ulterior, alocarea unui milion de euro anual, după începerea operării.

Transport pe cablu, pentru a evita străzile din Rășinari

Una dintre preocupările localnicilor este traficul greu pe străzile înguste ale comunei, unde casele sunt aproape de carosabil. Andrei Degeratu a explicat că MPI propune transportarea rocii din carieră printr-un sistem electric pe cablu, cu recipiente închise, pe o distanță de aproximativ 2,2 kilometri. De la punctul de descărcare, materialul ar urma să fie dus la uzină cu vehicule electrice acoperite.

Sistemul ar urma să reducă transportul rutier al rocii de la carieră, însă traseul complet până la uzină depinde de alegerea amplasamentului industrial. După ce Consiliul Local Săliște a respins concesionarea terenului propus inițial pentru fabrică, compania a anunțat că analizează alte locații din județ. În podcast, Degeratu nu a nominalizat variantele luate în calcul, precizând că va comunica amplasamentul după identificarea unei soluții concrete.

Ce răspunde directorul MPI despre mediu și azbest

Riscurile de mediu reprezintă una dintre cele mai sensibile teme ale proiectului. Întrebat, în timpul interviului, despre analizele efectuate asupra rocii, inclusiv cele privind nichelul, cromul și posibila prezență a mineralelor asbestiforme interviu, Degeratu a declarat că analizele realizate până acum nu au identificat structuri asbestiforme în probele investigate. El a confirmat însă că MPI pregătește investigații suplimentare pentru documentația necesară obținerii acordului de mediu și că licența minieră nu înlocuiește acordul de mediu și autorizațiile necesare începerii lucrărilor.

Pentru carieră și pentru uzină sunt prevăzute proceduri distincte, care trebuie să analizeze efectele asupra apei, aerului, solului, biodiversității și sănătății populației. În privința apei, Degeratu a afirmat că la carieră nu sunt prevăzute evacuări de ape uzate sau reziduuri rezultate din procesare chimică, această etapă urmând să aibă loc în afara perimetrului minier. Apa ar urma să fie utilizată în cantități reduse, exclusiv pentru limitarea dispersiei prafului.

Când ar putea începe exploatarea

Degeratu a estimat că deschiderea carierei ar putea avea loc spre finalul anului 2027. Construirea sistemului de transport pe cablu ar mai necesita aproximativ doi ani, iar punerea în funcțiune a uzinei este estimată pentru 2030. Calendarul depinde de autorizări, proiectare și stabilirea amplasamentului industrial. Acesta reprezintă o estimare a companiei, nu o dată certă de începere a activității.

Referitor la referendumul din 8 noiembrie, directorul MPI a spus că ar fi fost utilă o perioadă mai lungă pentru informarea populației și a subliniat că locuitorii vor putea adresa întrebări și transmite observații în cadrul consultării publice din procedura de mediu.

De ce lucrează MPI cu specialiști implicați în proiectul Roșia Montană

Întrebat despre colaborarea cu specialiști care au lucrat la proiectul Roșia Montană, Degeratu a susținut că experiența acestora în proiecte industriale complexe este importantă și că implicarea lor nu înseamnă că Valea Dobra are aceleași caracteristici. El a explicat că MPI este o companie cu capital românesc 100%, iar intenția acționarilor este de a crea un lanț complet românesc de valorificare a resurselor extrase din Valea Dobra.

În interviu au mai fost discutate plângerea organizațiilor de mediu împotriva licenței, tehnologia viitoarei uzine, finanțarea și posibilitatea ca proiectul să ajungă, în viitor, la alți investitori. Podcastul integral al Tribunei abordează atât investiția și riscurile de mediu, cât și relația cu comunitatea și etapele care mai trebuie parcurse înainte de începerea activității.

Ce se întâmplă cu zona după încheierea exploatării

MPI estimează o perioadă de exploatare de aproximativ 20 de ani, după care zona ar urma să fie reabilitată. Degeratu a menționat posibile utilizări recreative, precum trasee pentru biciclete, puncte de belvedere și folosirea sistemului de transport pe cablu în scop turistic. Acestea sunt propuneri pentru etapa de după exploatare, care trebuie corelate cu planurile de închidere și refacere a amplasamentului și cu aprobările necesare.