Periajul a rămas același, dar de ceva timp vezi sânge pe periuță, simți o sensibilitate la rece sau observi că gingia s-a retras de pe un dinte? O astfel de schimbare nu înseamnă automat o problemă gravă. De asemenea, nicio problemă dentară nu apare peste noapte doar pentru că ai trecut de 30 de ani. Totuși, odată cu vârsta se adună istoricul cariilor, al plombelor vechi, rutina zilnică de îngrijire sau chiar efectul unor medicamente care pot schimba echilibrul din gură.
Studiile arată că afecțiunile gingivale sau cariile de la rădăcină depind de la persoană la persoană, așa că nu are rost să le privim ca pe o regulă fixă după o anumită vârstă. În loc de praguri fixe în buletin, contează mult mai mult să fii atent la semnele care tot apar, să știi ce diferențiază o simplă gingivită de parodontită și să nu treci cu vederea o sângerare gingivală.
Nu toate persoanele au nevoie de controale stomatologice la fel de des, deoarece frecvența vizitelor depinde de istoricul fiecăruia, de riscul individual și de ceea ce reiese în urma examinării. Totuși, dacă observi simptome precum sângerări gingivale frecvente, retracții apărute recent sau o senzație persistentă de gură uscată, nu încerca să rezolvi problema apăsând mai tare cu periuța – presiunea în plus doar lezează țesuturile. Cel mai pas indicat este să programezi o consultație la un stomatolog în Brașov, cum sunt specialiștii de la Dentetico, pentru o evaluare corectă a acestor semne.
Vârsta în sine nu este un verdict. Nu înseamnă automat că vei face gingivită, parodontită sau carii doar pentru că ai trecut de un anumit număr de ani, ceea ce contează cu adevărat sunt istoricul tău dentar și starea actuală a dinților, așa cum reies la o consultație.
Dacă ne uităm la cifre, un studiu clinic amplu din 2023 (Trindade și colab.), care a analizat 55 de cercetări epidemiologice la nivel global, arată cât de mult variază statisticile în funcție de modul în care este definită boala. De exemplu, în funcție de rigurozitatea criteriilor folosite de cercetători, procentul adulților afectați de parodontită a oscilat între 38,5% și 61,6%, ajungând până la 79,3% în cazul persoanelor de peste 65 de ani. Această diferență mare vine din metodologia diferită a studiilor, nu dintr-o deteriorare bruscă a sănătății celor investigați.
Prin urmare, aceste date statistice oferă o imagine generală pe grupuri mari de populație din diverse țări, dar nu reflectă neapărat situația din România și cu atât mai puțin riscul tău individual la 30 sau 40 de ani. O simplă aniversare nu declanșează retracția gingiilor; cifrele din studii trebuie privite doar ca un context general, nu ca o predicție pentru cazul tău particular.
La un control, merită să menționezi:
Fiecare istoric e diferit. Un examen atent, nu cifra vârstei, arată dacă schimbarea cere tratament ori doar ajustarea rutinei.
Sângerarea repetată la periaj merită observată, chiar dacă nu simți durere. Gingivita este o inflamație a gingiei; parodontita poate afecta și țesuturile care susțin dintele. Diferența nu se stabilește acasă. O revizuire de dovezi publicată în 2015 a analizat controlul plăcii și gestionarea gingivitei ca parte a prevenirii parodontitei. Nu întotdeauna apare durerea înainte ca o problemă să fie vizibilă la examinare.
Semnele care nu merită trecute cu vederea sunt:
Când gingia se retrage, o parte din rădăcina dintelui poate rămâne expusă. Această zonă poate deveni sensibilă și este vulnerabilă la carii radiculare. Sensibilitatea la rece are mai multe cauze. Nu confirmă singură o carie.
O meta-analiză globală publicată în 2025, care a inclus 91 de publicații despre cariile radiculare, a estimat o prevalență cumulată de 41% în studiile despre adulți de vârstă mijlocie și vârstnici. Populațiile și metodele de evaluare au variat, așa că cifra nu descrie automat adulții de peste 30 de ani și nici riscul unei anumite persoane (Maklennan și colab., 2025).
Gura uscată este un alt semn de luat în calcul, mai ales dacă persistă. O revizuire sistematică publicată în 2017 a găsit o asociere între folosirea medicamentelor și senzația de gură uscată sau reducerea secreției salivare la adulții vârstnici. Rezultatul nu înseamnă că orice medicament produce această reacție, dar poate fi util să discuți schimbarea cu medicul care ți-a prescris tratamentul. Nu îl opri singur.
În viața de zi cu zi, urmărește dacă:
Dacă rădăcina pare expusă sau sensibilitatea se repetă, nu încerca să stabilești singur dacă este vorba despre carie, retracție ori altă problemă. Uneori, semnele se suprapun.
Regula de aur pentru a preveni problemele gingivale rămâne simplă: periază-te de două ori pe zi, timp de cel puțin două minute, cu o pastă de dinți cu fluor. Cât despre curățarea spațiilor dintre dinți, alegerea instrumentului potrivit depinde de la o persoană la alta. Studiile arată că periuțele interdentare sunt cele mai eficiente în lupta cu placa bacteriană și gingivita, având rezultate mai bune și mai sigure decât ața dentară sau irigatorul bucal.
Pentru rutina zilnică, acestea sunt repere utile:
De exemplu: dacă periezi două minute dimineața și seara cu pastă fluorurată, cureți zilnic spațiile dintre dinți și aceeași zonă tot sângerează, nu compensa prin presiune; notează locul și frecvența, apoi cere un consult. Pare banal, dar să știi exact unde apare semnul îl poate ajuta pe medic să îți evalueze situația.
Vârsta din buletin nu poate spune ce se întâmplă cu gingiile tale. Schimbarea față de felul în care se simțeau sau arătau înainte poate fi un indiciu mai folositor: o zonă care sângerează, o rădăcină sensibilă sau o uscăciune nouă. Studiile de populație explică de ce aceste probleme apar frecvent în anumite grupuri, dar nu prezic evoluția unei singure persoane. Dacă un semn revine, observă unde apare și cere o evaluare, fără să aștepți neapărat să doară.
Informațiile din acest articol au scop exclusiv informativ și educațional. Nu înlocuiesc consultul unui medic sau specialist.
Referințe:
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36631982/;
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25639826/;
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39681109/;
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29071719/;
– https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25581718/.
Sursa foto: pexels.com
