Muzeul Național Brukenthal a realizat pentru prima dată un studiu dedicat publicului său, pentru a afla cine îi trece pragul, ce apreciază vizitatorii și ce ar trebui îmbunătățit. Cercetarea, realizată împreună cu Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), s-a bazat pe 506 chestionare completate în perioada 1 iulie – 16 august 2026.
Raluca Teodorescu, managerul muzeului, a explicat că realizarea studiului a fost unul dintre obiectivele asumate în primele șase luni de mandat. Datele ar urma să stea la baza deciziilor privind dezvoltarea programelor și îmbunătățirea experienței de vizitare.
„Pentru a dezvolta muzeul, avem nevoie să înțelegem experiența celor care îi trec pragul. Studiul dedicat publicului colecției de artă ne arată ce apreciază vizitatorii și ce putem face pentru ca întâlnirea cu patrimoniul să fie mai accesibilă și mai bogată în semnificații”, a declarat Raluca Teodorescu.
Potrivit studiului, 89% dintre persoanele chestionate erau turiști români sau străini, iar numai 8% locuiau în județul Sibiu. Alte 3% erau persoane care lucrează în străinătate și veniseră în vizită la familie. Rezultatele trebuie interpretate în contextul perioadei estivale, când ponderea turiștilor este mai mare, și nu descriu neapărat publicul muzeului pe întregul an.
Cercetarea arată că 74% dintre respondenți vizitau Brukenthalul pentru prima dată. Publicul investigat este însă unul familiarizat cu oferta culturală: 71% aveau studii superioare, iar 92% declarau că vizitaseră muzee sau galerii de artă în ultimele 12 luni. Aproape o treime aveau sub 30 de ani, iar 67% au venit la muzeu împreună cu familia.
Expoziția permanentă fusese vizitată de 94% dintre participanți. Întrebați ce i-ar determina să revină, 62% au menționat expozițiile temporare, 35% tururile ghidate și 33% concertele.
Vizitatorii au apreciat în special curățenia, evaluată favorabil de 96% dintre respondenți, precum și serviciile personalului și accesibilitatea generală a spațiilor, care au primit aprecieri pozitive din partea a 93% dintre participanți.
Evaluările au fost mai puțin bune în privința unor condiții concrete de vizitare. Iluminarea a fost apreciată pozitiv de 59% dintre respondenți, în timp ce 20% au evaluat-o negativ. Facilitățile pentru persoanele cu dizabilități au primit aprecieri favorabile din partea a 45% dintre participanți, iar 30% le-au evaluat negativ.
Au mai fost semnalate nevoia unor explicații mai ample și mai lizibile despre exponate, a informațiilor în limba engleză și a unor trasee mai ușor de urmărit. În răspunsurile deschise, vizitatorii au apreciat bogăția colecțiilor, diversitatea artistică, atmosfera istorică a palatului și amabilitatea personalului.
Recomandările prietenilor, colegilor și familiei sunt principala sursă prin care oamenii află despre muzeu, menționată de 34% dintre respondenți. Google și alte motoare de căutare au fost indicate de 16%, iar presa de 8%. Aproape jumătate dintre participanți consideră importantă sau foarte importantă existența unei cafenele în muzeu.
Directorul general al INCFC, conf. univ. dr. Carmen Croitoru, a spus că institutul a sprijinit demersul tocmai pentru că managerul muzeului a ales să își fundamenteze deciziile pe date concrete. Ea a legat importanța unor astfel de cercetări de evoluția culturală a Sibiului din ultimele două decenii.
„Până recent, în anul 2023, Sibiul a mers tot în sus. Toate cifrele au crescut. S-au dezvoltat servicii de turism, s-a dezvoltat infrastructura, s-au dezvoltat evenimente și elemente de cultură tradițională și modernă”, a declarat Carmen Croitoru.
Aceasta a atras atenția că, după 2023, unele evaluări privind infrastructura culturală, finanțarea și percepția profesioniștilor nu mai plasează Sibiul în aceeași poziție. Analiza actualizată a vitalității culturale a orașelor este încă în lucru, astfel că o eventuală schimbare a locului ocupat de Sibiu în clasament nu poate fi confirmată deocamdată.
Studiul Brukenthalului a inclus 380 de chestionare aplicate față în față și 126 completate online. Participarea a fost voluntară, iar eșantionul a fost neprobabilistic, ceea ce înseamnă că rezultatele nu pot fi generalizate la întregul public anual al muzeului. Repetarea cercetării în alte perioade ale anului ar putea oferi o imagine mai completă asupra vizitatorilor și a relației muzeului cu publicul local.
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Adrian POPESCU
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA