Peste 1,1 miliarde de lei, TVA restantă la buget în județul Sibiu. Comerțul cu carburanți conduce topul datornicilor

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Firmele din județul Sibiu aveau, la sfârșitul lunii august, restanțe de peste 1,1 miliarde de lei la plata TVA către bugetul de stat, potrivit datelor transmise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Sibiu. Cel mai mare debit individual depășește 135 de milioane de lei și aparține unei societăți din comerțul cu amănuntul al carburanților, aflată în faliment. În același timp, Fiscul a rambursat firmelor aproape 297 de milioane de lei în primele opt luni ale anului, iar încasările din TVA au depășit 1,5 miliarde de lei.

Sumele pe care statul trebuie să le recupereze din TVA sunt considerabil mai mari decât cele pe care le restituie firmelor în cadrul mecanismului fiscal. Potrivit ANAF Sibiu, la 31 august 2026, valoarea totală a debitelor restante reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat de către contribuabilii din județul Sibiu ajunsese la 1.101.950.524 de lei, adică aproximativ 1,1 miliarde de lei.

Datele comunicate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sibiu arată că restanțele sunt concentrate în câteva domenii economice, în frunte cu comerțul cu amănuntul al carburanților, comerțul cu materiale de construcții și transporturile rutiere de mărfuri. Împreună, primele cinci domenii din clasamentul ANAF însumează aproape 390 de milioane de lei, mai mult de o treime din totalul debitelor restante.

Sumele reprezintă obligații fiscale înregistrate în evidențele Fiscului, nu bani recuperați deja și nici o estimare a sumelor care vor putea fi încasate integral. În total sunt incluse și obligații ale contribuabililor aflați în situații speciale, inclusiv în proceduri de insolvență sau în alte situații în care executarea silită este suspendată.

Carburanții, primul domeniu în clasamentul restanțelor

Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule înregistrează cele mai mari obligații restante din județ, cu 234.252.658 de lei, iar în acest domeniu se regăsește și cel mai mare debit individual comunicat de AJFP Sibiu. Acesta este de 135.378.230 de lei și aparține unui contribuabil care desfășoară activități de comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate. Potrivit Fiscului, au fost întreprinse toate măsurile legale de executare silită, însă societatea se află în prezent în procedură de faliment. Falimentul nu înseamnă automat că întreaga datorie este pierdută, dar recuperarea depinde de patrimoniul debitorului, de bunurile valorificabile și de regulile aplicabile procedurii de insolvență.

Pe locul al doilea în clasamentul domeniilor cu cele mai mari restanțe se află comerțul cu ridicata al materialului lemnos, al materialelor de construcții și al echipamentelor sanitare, cu 68.746.444 de lei. Transporturile rutiere de mărfuri ocupă poziția a treia, cu 36.968.825 de lei.

Urmează lucrările de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, cu restanțe de 27.436.674 de lei, și fabricarea construcțiilor metalice și a părților componente ale structurilor metalice, cu 22.327.248 de lei.

Cele cinci domenii cumulează 389.731.849 de lei. Diferența până la totalul de peste 1,1 miliarde de lei este reprezentată de restanțele înregistrate în toate celelalte activități economice.

O datorie de 11.000 de lei, rămasă în evidențe din 2002

În răspunsul transmis către Redacția TRIBUNA, AJFP Sibiu indică și cea mai veche datorie restantă relevantă din evidențele sale, în cuantum de 11.043 de lei, înregistrată la 31 decembrie 2002 și aferentă unui contribuabil care desfășura activități de comerț cu amănuntul în magazine nespecializate. Societatea a fost radiată în 11 iunie 2018, însă obligația fiscală figurează în continuare ca activă. Explicația oferită de Fisc este că a fost atrasă răspunderea solidară a administratorului, iar executarea silită continuă împotriva persoanei fizice.

Cazul arată că radierea unei societăți nu duce în mod obligatoriu la dispariția obligațiilor fiscale din evidențele statului. În condițiile prevăzute de lege, răspunderea pentru anumite datorii poate fi atrasă și asupra altor persoane, iar procedurile de recuperare pot continua după încetarea existenței firmei.

Aproape 297 de milioane de lei rambursate firmelor în opt luni

În paralel cu obligațiile pe care trebuie să le recupereze, statul are de restituit companiilor sumele de TVA pentru care acestea îndeplinesc condițiile legale. În primele opt luni ale anului 2026, firmele din județul Sibiu au beneficiat de rambursări în valoare totală de 296.581.330 de lei, în urma soluționării a 2.019 cereri.

Din această sumă, 162.021.185 de lei au fost utilizați pentru compensarea altor obligații fiscale, iar 134.560.145 de lei au fost restituiți efectiv contribuabililor.

Diferența este importantă pentru înțelegerea modului în care funcționează mecanismul. Rambursarea prin compensare înseamnă că suma de TVA de restituit este folosită pentru stingerea unor datorii fiscale ale contribuabilului, în timp ce restituirea efectivă presupune plata banilor către acesta, în condițiile legii. Prin urmare, cele aproape 297 de milioane de lei nu reprezintă exclusiv bani virați în conturile firmelor.

În anul 2025, AJFP Sibiu a soluționat 2.892 de cereri de rambursare, pentru o valoare totală de 382.062.815 lei. Din total, 212.057.975 de lei au fost utilizați pentru compensări, iar 170.004.840 de lei au fost restituiți efectiv.

Totodată, Fiscul sibian menționează că numărul cererilor soluționate nu reprezintă neapărat numărul firmelor beneficiare, deoarece o societate poate depune mai multe cereri. Datele comunicate nu oferă o defalcare a rambursărilor după numărul contribuabililor care au primit banii.

Cine a primit cele mai mari sume

În 2025, cea mai mare valoare aprobată la rambursare a fost de 5.601.730 de lei, pentru un contribuabil cu activitate în comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice și medicale. În primele opt luni din 2026, valoarea maximă aprobată a fost de 3.935.204 lei, pentru o societate care desfășoară activități de dezvoltare imobiliară.

Aceste valori sunt maximele individuale comunicate de Fisc, nu sumele totale rambursate celor două domenii. Ele arată că mecanismul de rambursare poate implica valori de ordinul milioanelor de lei pentru un singur contribuabil, în funcție de operațiunile economice și de situația fiscală a acestuia.

Clasamentul pe domenii pentru 2025 oferă o imagine mai amplă asupra sectoarelor care au beneficiat de cele mai mari valori aprobate la rambursare. Pe primul loc se află fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule, cu 23.777.046 de lei. Transporturile rutiere de mărfuri ocupă poziția a doua, cu 22.191.518 lei, urmate de fabricarea altor mașini și utilaje de utilizare generală, cu 19.974.037 de lei.

În clasament mai apar fabricarea articolelor confecționate din textile, cu excepția îmbrăcămintei și lenjeriei de corp, cu 18.065.497 de lei, și producția de caroserii pentru autovehicule, respectiv fabricarea remorcilor și semiremorcilor, cu 17.847.169 de lei. Astfel, cele cinci domenii au cumulat valori aprobate la rambursare de peste 101 milioane de lei.

Încasări de peste 1,5 miliarde de lei în primele opt luni din 2026

Pe partea de venituri bugetare, AJFP Sibiu a raportat încasări din TVA de 1.524.062.097 de lei în perioada 1 ianuarie-31 august 2026. În intervalul similar din 2025, încasările au fost de 1.279.314.940 de lei.

Diferența este de 244.747.157 de lei, echivalentă cu o creștere de aproximativ 19,13%. În răspunsul transmis, Fiscul asociază această evoluție modificării cotei standard de TVA, majorată de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025.

Potrivit instituției, majorarea s-a reflectat în încasări începând cu luna septembrie 2025. Pentru intervalul de la intrarea în vigoare a noii cote și până la data răspunsului, AJFP Sibiu indică încasări totale din TVA de 2.300.659.296 de lei. Încasările bugetare pot fi influențate și de volumul vânzărilor, evoluția prețurilor, importuri, structura consumului, calendarul decontărilor și comportamentul de plată al contribuabililor.

La nivelul județului, tabloul fiscal al primelor opt luni din 2026 cuprinde, așadar, încasări de peste 1,5 miliarde de lei din TVA, rambursări de aproape 297 de milioane de lei și restanțe înregistrate de peste 1,1 miliarde de lei. Cele trei categorii descriu operațiuni fiscale diferite și nu pot fi scăzute direct una din alta pentru a determina suma netă pe care statul o are de încasat sau de plătit.

Valoarea restanțelor arată dimensiunea obligațiilor fiscale neachitate înregistrate de Fisc, în timp ce rambursările reflectă sumele aprobate și soluționate în favoarea contribuabililor. În ce măsură restanțele vor fi recuperate efectiv rămâne dependent de situația fiecărui debitor și de rezultatul procedurilor legale de executare și insolvență.