Noul Spital Județean Sibiu va fi construit printr-un mecanism de parteneriat public-privat, după ce proiectul nu a mai primit finanțarea europeană pe care autoritățile o aveau în vedere inițial. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat vineri, la Sibiu, că proiectul va fi pregătit pentru acest tip de finanțare în 2027, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Pîslaru a vorbit despre viitorul spital în cadrul conferinței de presă susținute la sediul PNL Sibiu, alături de Raluca Turcan și Daniela Cîmpean. Ministrul a explicat că proiectul Consiliului Județean Sibiu este deja unul matur și că, în etapa următoare, trebuie adaptat mecanismului de parteneriat public-privat.
„Spitalul Județean Sibiu face parte dintr-un portofoliu de proiecte pe care îl pregătim pentru ceea ce va fi Planul de Parteneriat Național și Regional, pentru a fi finanțat prin parteneriat public-privat”, a declarat Pîslaru.
El a precizat că proiectul existent nu trebuie refăcut de la zero. „Ne așteptăm ca anul viitor proiectul să fie pregătit pentru acest tip de finanțare. Nu că nu ar exista un proiect – era un proiect foarte matur deja –, dar, evident, trebuie ajustat pentru acest gen de finanțare.”
Modelul avut în vedere presupune ca partea medicală să rămână în responsabilitatea administrației publice, în timp ce un investitor privat va prelua construirea și administrarea infrastructurii.
„Consiliul Județean, în speță, menține controlul pe tot ce înseamnă procese medicale, dar toată zona de proiectare, construcție și întreținere, mentenanța clădirii, rămâne sarcina investitorului privat”, a explicat ministrul.
În varianta prezentată de Pîslaru, investitorul privat ar suporta o parte importantă din efortul financiar inițial, ar construi clădirea și ar asigura ulterior mentenanța acesteia. Consiliul Județean ar folosi infrastructura pentru desfășurarea activității medicale, în schimbul unor plăți pe durata contractului.
La finalul perioadei de exploatare de 20 de ani, clădirea ar urma să intre în proprietatea Consiliului Județean. Ministrul a precizat că administrația județeană ar putea avea și posibilitatea de a cumpăra clădirea mai devreme.
„Ceea ce este foarte important este partajarea efortului financiar inițial. Practic, în loc să plătești toți banii pentru a construi o clădire, actorul privat care vine și este specializat în astfel de construcții vine și face efortul financiar”, a spus Pîslaru.
O parte din finanțare ar putea proveni, în acest mecanism, din fonduri europene. Ministrul a vorbit despre o posibilă contribuție publică de 10-20% și despre plăți ulterioare către investitorul privat, susținute inclusiv prin fonduri europene în viitorul exercițiu financiar 2028-2034.
În luna mai, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat oficial că Spitalul Județean de Urgență Sibiu se află între proiectele spitalicești analizate pentru implementare prin parteneriat public-privat. MIPE lucrează cu BERD pentru evaluarea și prioritizarea unui portofoliu de până la zece spitale, cu obiectivul de a pregăti proiecte mature pentru atragerea investițiilor private.
Acum, Pîslaru spune că proiectul Sibiului se află deja pe masa BERD. „Este foarte clar că ceea ce BERD are pe masă acum este proiectul pe care Consiliul Județean l-a pregătit. Proiect matur și care era gata să poată să fie finanțat dacă nu a fost scos politic de pe o listă”, a declarat ministrul.
Experții BERD urmează să analizeze proiectul din punct de vedere financiar și tehnic și să discute cu reprezentanții Consiliului Județean eventualele modificări necesare pentru noul mecanism de finanțare.
„Trebuie desfăcut proiectul așa cum era, cu o singură sursă și cu un singur proprietar, în două părți: actul medical și actul administrativ”, a explicat Pîslaru.
Astfel, Consiliul Județean ar păstra responsabilitatea pentru activitatea medicală, inclusiv relația cu Casa de Asigurări și veniturile aferente acesteia, în timp ce construcția și mentenanța clădirii ar reveni partenerului privat.
Noul Spital Județean este unul dintre proiectele care au ratat finanțarea prin PNRR. Ulterior, autoritățile județene au analizat mai multe variante de finanțare, inclusiv Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești, un credit de angajament al Ministerului Sănătății și parteneriatul public-privat. În aprilie, Consiliul Județean anunța că toate cele trei variante rămâneau în analiză.
În mai, însă, proiectul a fost introdus oficial în portofoliul de spitale analizate pentru PPP, în condițiile în care resursele publice pentru noi investiții sunt limitate.
Pîslaru a explicat vineri că deficitul bugetar și lipsa resurselor naționale fac dificilă finanțarea unor noi proiecte spitalicești exclusiv din bani publici. În acest context, mecanismul PPP este soluția prin care Guvernul încearcă să mobilizeze capital privat și să folosească fondurile europene pentru susținerea investiției.
Ministrul a dat exemplul ipotetic al unui miliard de euro destinat construirii de spitale. Potrivit calculelor prezentate de acesta, dacă banii ar fi folosiți exclusiv pentru finanțarea integrală a unor construcții, ar putea fi realizate cinci-șapte spitale. Printr-un mecanism PPP, în care fondurile publice acoperă o parte din efortul financiar și mobilizează capital privat, numărul proiectelor ar putea fi mai mare.
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Nekta Ioana DEDU
Mă tem că nu vor fi destui bolnavi pentru câte spitale se construiesc. Propun să fie legalizate doze mai mari de substanțe toxice și cangerigene în alimentele procesate, să se introducă obligativitatea ca în absolut toate alimentele, inclusiv în slănină, să se introducă cel puțin 50% zahăr. Propun să se intezică toate lactatele realizate din lapte nepasteruizat. Propun să se introducă făină de viermi în toate alimentele, înclusiv în păine și mai ales să se interzică ceaiurile de plante. În felul acesta vor fi destui pacienți pentru spitalele noi, iar România va avea motiv real să contracteze imprumuturi noi pentru a sprijini băncile, aflate în dificultate.