📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Pentru a ajunge mai ușor la copii și pentru a îmbina învățarea cu joaca, Maria Șpan, cadru didactic în cadrul Departamentului de Istorie, Patrimoniu și Teologie Protestantă al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, alături de studenții săi, a găsit o modalitate inedită de a-i apropia pe cei mici de patrimoniul cultural: jocurile de cărți.
Practic, cunoscutele jocuri de memorie au fost adaptate astfel încât, în locul imaginilor obișnuite, copiii să descopere piese vestimentare, denumiri și elemente specifice costumului tradițional din mai multe zone ale Sibiului și din județele învecinate.
Așa au apărut jocurile „Descoperă costumul tradițional – Memo”, dedicate portului din Gura Râului și Avrig, dar și celui din Cut și Daia Română, județul Alba, respectiv Șinca Nouă, județul Brașov. În spatele fiecărui set de cărți se află însă mai mult decât un simplu joc: lucrări de licență, disertații sau cercetări realizate pe teren de studenți, prin interviuri, documentare și observație directă. Tribuna a stat de vorbă cu Maria Șpan, cea care a coordonat echipele implicate în proiect, dar și cu doi dintre tinerii care au contribuit la adaptarea jocurilor: Adrian David-Coman, care a realizat jocul dedicat costumului tradițional din Avrig, pornind de la cercetarea pentru lucrarea sa de licență, și Georgeta Roman, care a creat anul acesta jocul „Blăjelici”, inspirat din cunoscutul „Păcălici”, în cadrul unei teme de seminar la disciplina Educație pentru patrimoniu.
Ideea a prins contur în 2022, la Noaptea Cercetătorilor, când Maria Șpan căuta o modalitate prin care copiii să poată descoperi mai ușor patrimoniul cultural. Primele două seturi au avut în centru costumele tradiționale din Gura Râului și Avrig, iar proiectul s-a dezvoltat ulterior și către alte comunități.
“Îmi amintesc că, în anul 2022, la evenimentul Noaptea Cercetătorilor, desfășurat la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, doream să propun copiilor un atelier care să-i aducă mai aproape de patrimoniului cultural imaterial (moștenirea culturală intangibilă – ce se referă la tradiții, ritualuri, evenimente, cunoștințe și practici tradiționale, meșteșuguri, dansuri, cântece, legende etc.). Adriana Scripcariu, de la Școala de la Piscu (organizație ce oferă unele dintre cele mai frumoase activități de educație pentru patrimoniu pentru copii), mi-a vorbit, în general, despre succesul pe care îl are genul de joc de cărți de memorie, în rândul copiilor, și îmi sugera să facem și noi așa ceva legat de portul tradițional și nu numai. Interesant este că, atunci când dorim să clasificăm anumite elemente culturale, constatăm că ele se află la limita dintre patrimoniul material și cel imaterial (relația dintre cele două tipuri de patrimoniu fiind, așa cum spune doamna Ioana Fruntelată, ca relația dintre trup și suflet)”, precizează Maria Șpan.
În spatele fiecărui joc de cărți se află o cercetare realizată pentru o lucrare de seminar, de licență, disertație sau doctorat, care presupune interviuri pe teren, documentare și observație atentă. Potrivit Mariei Șpan, cercetările au fost realizate de studenți, fiecare în comunitatea de proveniență, iar acest demers i-a ajutat să își cunoască mai bine tradițiile și propria identitate.

,,Din dorința de a nu lăsa cercetările din domeniul etnografiei doar la nivelul unor lucrări academice, am vrut să întoarcem spre comunitate o parte din rezultatele studiilor, mai ales că tot comunitatea este cea care ne-a oferit informațiile în timpul cercetărilor de teren. Ne-am îndreptat atenția spre patrimoniul cultural imaterial, un „patrimoniu viu” care, dacă nu este transmis mai departe, riscă să se piardă. De aceea, am căutat să realizăm materiale prin care să-i apropiem pe tineri de tradiții și să contribuim la păstrarea lor”, adaugă cadrul didactic.
Aceasta consideră că apropierea copiilor de patrimoniu trebuie să înceapă de timpuriu, prin metode atractive, care să-i ajute să își cunoască mai bine tradițiile și propria identitate. Jocurile de cărți sunt una dintre modalitățile prin care încearcă, alături de studenți, să facă acest lucru.
Anul acesta, echipa a participat și la activitățile organizate de Muzeul ASTRA, în cadrul „ASTRA în Festival” și al Olimpiadei „Meșteșuguri artistice tradiționale”, unde copiii au putut descoperi costumul tradițional prin joc.
A creat cărțile „Memo” ca student. Astăzi, ca profesor, vede cum copiii descoperă tradițiile prin ele
Unul dintre primii studenți implicați în proiect a fost Adrian David-Coman, care a realizat jocul dedicat costumului tradițional din Avrig, pornind de la cercetarea făcută în timpul facultății. Între timp, Adrian a devenit profesor și spune că a putut vedea chiar în lucrul cu cei mici cum un astfel de joc poate transforma informațiile despre port și tradiții într-o experiență mai ușor de înțeles.
„Proiectul cărților de tip «Memo» cu costume populare a început încă din facultate, pornind de la ideea doamnei profesor Maria Șpan, idee pe care am primit-o cu mult entuziasm și pe care am transformat-o într-un proiect de suflet. Am reușit atunci să realizăm primul pachet de cărți, în care am pus elemente ale portului popular femeiesc și bărbătesc, iar rezultatul ne-a arătat cât de bine poate fi îmbinată tradiția cu jocul. Mai târziu, devenind profesor, am observat cu bucurie că aceste cărți îi atrag pe copii și îi ajută să descopere, într-un mod recreativ, costumele și specificul diferitelor zone etnografice. M-a bucurat și mai mult să văd că generațiile următoare de studenți au preluat ideea și au dus-o mai departe, fiecare adăugându-i ceva personal.
Faptul că Georgeta a reușit să creeze «Blăjelici», un joc pe care îl aveam și eu de mult timp în minte, mi-a demonstrat încă o dată că ideile frumoase își găsesc, uneori, drumul lor peste ani. Cred că astfel de proiecte au o adevărată valoare, pentru că ne ajută să scoatem tradițiile și obiceiurile din negura timpului și să le aducem mai aproape de generațiile tinere. Printr-un simplu joc, copiii descoperă identitate, istorie și frumusețea valorilor noastre culturale”, spune Adrian David-Coman.
De la „Păcălici” la „Blăjelici”
Dacă jocurile de memorie îi ajută pe copii să descopere piesele costumului tradițional, Georgeta Maria Roman a mers mai departe și s-a întrebat cât de multe poate spune, de fapt, o haină despre omul care o poartă. De aici a pornit „Blăjelici”, un joc inspirat din „Păcălici”, dar construit în jurul costumului tradițional și al personajelor care aveau diferite roluri în comunitatea din Blăjel. Georgeta este studentă la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și a ajuns la studiul patrimoniului după ce a urmat Restaurare și Conservare. Întâlnirea cu etnografia și cu Maria Șpan a convins-o că acesta este domeniul în care se regăsește cel mai mult. În prezent, urmează și specializarea Studiul Patrimoniului și Managementul Bunurilor Culturale.
Ideea jocului a venit dintr-o amintire simplă din copilărie: Georgeta se juca foarte mult „Păcălici”. În același timp, era deja pasionată de obiceiurile din sat, în special de colindat și de nunta tradițională, despre care încă de mică își întreba bunica. Când a trebuit să realizeze o lucrare pentru disciplina Educație pentru patrimoniu, cele două lumi s-au întâlnit.

„Mereu o întrebam pe bunica despre cum erau nunțile pe vremea ei și îmi povestea tot felul de lucruri. De aici a pornit și ideea jocului. M-am gândit să creez o serie de perechi, iar în final am ajuns la 32 de cărți, adică 16 perechi, pentru că mi-am dat seama câte roluri existau în sat. Prin «Blăjelici» mi-am propus să arăt ce poate comunica un costum tradițional despre cel care îl poartă. Mie îmi place foarte mult această idee de comunicare vizuală prin haină. În trecut, în sat, oamenii își puteau da seama după îmbrăcăminte de vârsta unei persoane, de starea civilă, de statutul social și chiar de familia din care provenea. Fiind și absolventă de Arte Vizuale, pentru că specializarea Conservare ține de acest domeniu, mi-am dorit să realizez chiar eu grafica jocului și să desenez fiecare costum”, a transmis Georgeta pentru Tribuna.
Pentru ca jocul să nu rămână doar o colecție de imagini, Georgeta a pregătit și o mică broșură. Aceasta îi introduce pe copii în lumea patrimoniului cultural, explică personajele și simbolurile de pe cărți și prezintă regulile jocului. Mai mult, după formarea unei perechi, jucătorii spun ce personaj au descoperit și discută simbolul asociat acestuia, astfel încât informația să fie reținută prin joc.
O altă particularitate a jocului este că personajele nu au fost generate automat sau preluate pur și simplu din fotografii. Georgeta le-a desenat. A urmărit ca fiecare costum să fie cât mai apropiat de realitate, iar acolo unde ea nu mai putea verifica direct cum arătau anumite personaje din trecut, a apelat la memoria bunicii.
„Păcăliciul” din Blăjel este Buduhala
Poate cea mai simpatică adaptare este chiar personajul care dă mecanismul jocului. În „Păcălici”, scopul este să formezi perechi și să nu rămâi la final cu acea carte fără pereche. În „Blăjelici”, rolul Păcăliciului este preluat de Buduhală.
Potrivit explicațiilor culese de Georgeta, Buduhala apărea în special la nunți și avea un rol comic. Era, în esență, un fel de „bufon al nunții”: un bărbat care se costuma, purta elemente vestimentare feminine și își acoperea fața, fiind prezent pentru glume și amuzament. Termenul a rămas în comunitate și într-o expresie legată de felul în care este îmbrăcat cineva – încă un exemplu de patrimoniu imaterial păstrat prin limbaj.
„Blăjelici” a depășit deja statutul unei simple teme de seminar. Jocul a ajuns în ateliere, unde este testat chiar de publicul pentru care a fost gândit: copiii. Tânăra spune că, la început, cei mici sunt uneori timizi, însă după prima rundă lucrurile se schimbă. Ajung să joace de două sau trei ori și devin atenți nu doar la mecanismul jocului, ci și la diferențele dintre piesele costumului și la denumirile acestora.
La proiect au participat Maria Șpan, cu jocul dedicat costumului din Gura Râului, Adrian David-Coman, cu jocul din Avrig, Miruna Ferencz, cu jocul din Șinca Nouă, Brașov, Alina Hileagă, cu jocul din Daia Română, Alba, Viorel Fleșer, cu jocul din Cut, Alba, și Georgeta Roman, cu jocul „Blăjelici”, dedicat tradițiilor din Blăjel.
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Răzvan NEGRU
Cosmin PAL
Teodora NAN
Răzvan NEGRU
Cosmin PAL
Răzvan NEGRU