Noul PUG, suspendat parțial. Cibu Deaconu: „Avem o problemă de ani de zile, lipsa unui dialog real”

Aceasta critică și modul în care sunt realizate consultările publice, susținând că observațiile venite din partea arhitecților, urbaniștilor, organizațiilor profesionale și cetățenilor nu sunt suficient luate în considerare.

„Sibiul cheltuie sume importante pe documentații pentru dezvoltarea orașului, dar consultarea publică, o obligație legală și socială, este adesea doar o formalitate. Arhitecți, urbaniști, organizații profesionale și cetățeni semnalează mereu probleme și cer explicații, dar administrația răspunde invariabil: noi știm mai bine. Astăzi avem un PUG nou. Bun, rău, a intrat în vigoare. Dar faptul că la doar două luni de la adoptare a ajuns în instanță ar trebui să ne dea de gândit. Oricine poate greși, chiar și o primărie. Problema majoră este însă refuzul dialogului tocmai cu cei care îți atrag atenția că vei greși”, afirmă Cibu.

Tribuna a scris pe larg despre parcursul complicat al noului PUG al Sibiului și despre problemele și controversele apărute încă din perioada de avizare. În aprilie, documentele oficiale consultate de Tribuna arătau că Ministerul Culturii solicitase modificări, completări și clarificări importante înainte de acordarea avizului final, vizând inclusiv centrul istoric, Păltinișul, zonele verzi și regulile de construire în zonele protejate. Documentația fusese retransmisă pentru avizare după mai multe revizuiri. Articole pe larg din Tribuna, despre subiect, disponibile AICI  și  AICI

Printre aspectele semnalate se numărau protejarea patrimoniului construit, regimul unor spații precum Parcul Sub Arini și Pădurea Dumbrava, condițiile pentru construcțiile noi din zonele protejate și protejarea clădirilor cu valoare istorică. și o parte dintre specialiști atrăgeau atenția că problemele ridicate în procesul de avizare nu țineau doar de chestiuni tehnice sau de redactare. Arhitectul Alexandru Găvozdea, fost președinte al OAR Sibiu-Vâlcea, afirma atunci că „nu e vorba de unele virgule sau de forma de redactare”, susținând că unele dintre observații vizau aspecte consistente ale legislației și chiar logica documentației.