Efectul Bilbao pentru sibieni

Efectul Bilbao pentru sibieni

Uneori, cele mai importante idei nu apar în săli de conferință și nici în cărțile de urbanism. Apar la o cafea, într-o conversație de seară, pe terasă și pornesc de la cu totul altceva și ajung, aproape fără să-ți dai seama, la întrebări care rămân cu tine mult după ce discuția s-a încheiat.

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Așa s-a întâmplat și zilele trecute, când cineva a adus în discuție ceea ce specialiștii numesc astăzi Efectul Bilbao. Vizitasem orașul, văzusem Muzeul Guggenheim, îi cunoșteam povestea și, ca foarte mulți dintre cei care ajung acolo, plecasem cu impresia că înțelesesem secretul succesului acelui loc. Abia acum mi-am dat seama că, de fapt, văzusem doar ultimul capitol al poveștii. Pentru că Muzeul Guggenheim nu este începutul transformării Bilbao, este consecința ei.

Și cred că exact aici începe lecția pe care un oraș precum Sibiul ar putea să o privească cu atenție.

La începutul anilor ’80, Bilbao era departe de imaginea pe care o are astăzi. Era un oraș construit în jurul industriei siderurgice și al șantierelor navale, un oraș care își datorase prosperitatea oțelului, portului și râului Nervión. Când industria grea a început să se prăbușească, s-au prăbușit odată cu ea zeci de mii de locuri de muncă, iar orașul a rămas cu un râu puternic poluat, cu zone industriale abandonate și cu o întrebare pe care, mai devreme sau mai târziu, orice comunitate este obligată să și-o pună: ce facem mai departe?

Privind în urmă, este tentant să credem că răspunsul a fost simplu: au construit un muzeu spectaculos și lumea a început să vină. Numai că istoria nu funcționează niciodată atât de simplu.

Povestea Bilbao nu începe cu un arhitect celebru și nici cu o investiție spectaculoasă. Începe în momentul în care administrația locală, guvernul regional și mediul de afaceri au înțeles că problema orașului nu mai putea fi rezolvată prin proiecte izolate. Nu era suficient să renoveze câteva străzi, să mai construiască un pod sau să atragă o investiție punctuală. Era nevoie de un plan care să depășească durata unui mandat și chiar durata unei generații.

Înainte să vorbească despre clădiri, au început să vorbească despre identitate. Ce fel de oraș vrem să fim? De ce s-ar muta cineva aici? De ce ar investi o companie în Bilbao?

Imagine intercalată
Imagine intercalată

De ce ar alege un turist să petreacă un weekend aici și nu în alt oraș european?

Abia după ce au început să răspundă acestor întrebări au apărut și proiectele. Râul a fost curățat, infrastructura a fost regândită, transportul public modernizat, spațiile publice au fost reconstruite, iar cultura a devenit parte din strategia economică a orașului, nu un capitol separat al administrației.

Muzeul Guggenheim, inaugurat în 1997, nu a fost începutul acestei transformări. A fost momentul în care lumea întreagă a observat că Bilbao se schimbase deja.

Mi se pare fascinant că aproape toți vorbim despre muzeu și atât de puțini vorbim despre plan.

Poate pentru că este mai ușor să admirăm o clădire decât să înțelegem două decenii de colaborare între administrații, universități, antreprenori și comunitate. Inclusiv Universitatea Harvard, analizând ceea ce literatura de specialitate numește astăzi Bilbao Effect, ajunge la aceeași concluzie: succesul orașului nu poate fi explicat prin existența muzeului, ci prin colaborarea dintre instituții și prin consecvența unei strategii urbane urmate timp de aproape trei decenii.

Și atunci m-am întrebat inevitabil ce înseamnă toate acestea pentru Sibiu.

Care este, de fapt, brandul orașului nostru? Nu mă refer la un logo, stemă și nici la un slogan. Nu mă refer la un clip de promovare și nici la un slogan turistic. Brandul unui oraș este răspunsul pe care îl dau oamenii atunci când sunt întrebați de ce aleg să locuiască acolo, să investească acolo sau să își crească familia acolo.

Dacă întrebăm un sibian, probabil va vorbi despre centrul istoric, despre Piața Mare, despre Muzeul ASTRA, despre FITS, despre Pădurea Dumbrava sau despre liniștea pe care încă o mai găsești aici. Sunt toate răspunsuri adevărate și toate fac parte din identitatea orașului.

Dar dacă aceeași întrebare ar fi adresată unui tânăr care trebuie să aleagă între Cluj, Brașov și Sibiu? Sau unui antreprenor care caută locul potrivit pentru următoarea investiție? Sau unei familii care își dorește un oraș în care copiii să crească frumos?

Am avea același răspuns? Cred că aici începe adevărata discuție despre brandul unui oraș.

Pentru că un brand nu este ceea ce spune primăria despre un loc. Este ceea ce cred oamenii despre el. Iar această percepție nu se construiește printr-o campanie de promovare. Se construiește prin decizii luate consecvent, ani la rând, în aceeași direcție.

Poate că aceasta este cea mai valoroasă lecție pe care Bilbao o lasă tuturor orașelor care îl privesc astăzi cu admirație. Nu muzeul i-a schimbat destinul. Muzeul doar a făcut vizibil un plan început cu mulți ani înainte.

Noi, în România, avem uneori tendința să ne îndrăgostim de proiecte. Ne entuziasmăm în jurul unui spital, al unei săli polivalente, al unui festival sau al unui parc și, de multe ori, avem impresia că suma acestor investiții va produce automat identitate.

Bilbao demonstrează exact contrariul. Identitatea produce proiectele, nu proiectele produc identitatea.

Poate că cea mai importantă investiție pe care o poate face un oraș nu este într-o clădire, ci într-o idee suficient de puternică încât să supraviețuiască schimbării administrațiilor, ciclurilor electorale și orgoliilor personale. Timp de aproape treizeci de ani, administrațiile succesive, guvernul regional și mediul antreprenorial din Bilbao au rămas fidele aceleiași destinații. Au schimbat oameni, au schimbat contexte economice și priorități, dar nu au schimbat direcția.

Cred că acesta este adevăratul lux al unui oraș. Să aibă un obiectiv mai mare decât fiecare dintre oamenii care contribuie, vremelnic, la construirea lui.

Poate că nici Sibiul nu are nevoie, în primul rând, de un nou obiectiv spectaculos. Poate că are nevoie de o conversație sinceră despre cine vrem să fim peste douăzeci de ani și despre ce decizii trebuie să luăm astăzi pentru ca acel viitor să devină posibil.

Pentru că brandul unui oraș nu începe cu un arhitect celebru și nici cu un slogan inspirat. Începe în clipa în care o comunitate are curajul să răspundă împreună la cea mai dificilă întrebare dintre toate:

Cine vrem să fim atunci când cei care se vor plimba pe străzile acestui oraș nici măcar nu s-au născut?

Editorial publicat în ediția print din 13 august 2026 în suplimentul Tribuna Financiară

Autor - Irina ZACK
15 august 2026 la 09:12
Distribuie articolul:

Lasă un răspuns

Stiri similare:

Vezi mai multe >
Autor - Irina ZACK Irina ZACK
• acum 1 oră
Sibiul și prețul celebrității turistice
La câteva mii de kilometri de Bilbao, înainte să cunosc povestea muzeului Guggenheim, știam deja că îmi doresc...
Actualitate
• 5 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 1 oră
Două cartiere din Sibiu vor avea parcuri noi, cu terenuri de tenis, escaladă și zone de relaxare. Lucrările costă peste 40 de milioane de lei
📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 8 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 16 ore
AVRIG: Au început lucrările de asfaltare pe strada Cioplea. Șoferii sunt sfătuiți să evite zona
Lucrările de asfaltare pe strada Cioplea din Avrig au început luni, 16 noiembrie. Primăria Orașului Avrig îi sfătuiește...
Actualitate
• 1 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 17 ore
Ilie Bolojan vine la Sibiu pentru întâlniri cu oamenii de afaceri și o reuniune a liberalilor din toată țara
Președintele Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan, se va afla vineri, 20 noiembrie, la Sibiu, unde are programate mai...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 1 zi
Primarul din Râu Sadului respinge categoric unirea cu Rășinari: „Nu suntem o povară pentru bugetul de stat”
Primăria comunei Râu Sadului respinge propunerea de comasare voluntară cu Rășinari, transmisă de primarul Bogdan Bucur, și susține...
Actualitate
• 3 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 3 zile
20 de calculatoare au ajuns la copiii aflați în grija DGASPC Sibiu
Copiii care beneficiază de măsuri de protecție specială în serviciile DGASPC Sibiu au primit 20 de calculatoare complete,...
Actualitate
• 1 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
De la comasarea comunelor, la reorganizarea judeţelor: ce viitor ar putea avea judeţul Sibiu după reforma administrativă
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la...
Actualitate
• 9 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Reforma administrativă: Rășinariul propune reunirea cu Râu Sadului. Primarul a trimis o scrisoare de intenție către Prefectură
Primarul comunei Rășinari, Bogdan Bucur, a propus reunirea administrativă a comunei cu Râu Sadului și a transmis o...
Actualitate
• 4 min de citit
Autor - Nekta Ioana DEDU Nekta Ioana DEDU
• acum 4 zile
Aproape 500 de premii pentru elevii olimpici din Sibiu. Primăria a alocat peste 220.000 de lei
Elevii sibieni care au obținut rezultate la olimpiadele școlare în anul 2025–2026 au fost premiați joi, 12 noiembrie,...
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Femeile vor putea avea alături o persoană aleasă în timpul nașterii. Legea inițiată de senatoarea de Sibiu, Ruxandra Cibu Deaconu, a fost promulgată
Președintele Nicușor Dan a promulgat miercuri, 11 noiembrie 2026, legea care garantează femeilor însărcinate dreptul de a fi...
Actualitate
• 4 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
121 de locuri de muncă în șase țări europene, prin rețeaua EURES. Ce posturi sunt disponibile
Angajatorii din șase țări ale Spațiului Economic European oferă 121 de locuri de muncă prin rețeaua EURES România....
Actualitate
• 2 min de citit
Autor - Vlad IGNAT Vlad IGNAT
• acum 4 zile
Calea Șurii Mari se închide în noaptea de joi spre vineri. Șoferii vor trebui să folosească rute alternative
Traficul rutier va fi închis pe Calea Șurii Mari din Sibiu, joi, 12 noiembrie, de la ora 19:00,...
Actualitate
• 1 min de citit

Noi și terțe părți selectate colectăm informații personale așa cum se specifică în politica de confidențialitate și folosim cookie sau tehnologii similare în scopuri tehnice și, cu consimțământul dumneavoastră, pentru măsurare și marketing (reclame personalizate) așa cum se specifică în politica privind cookie-urile.

Puteți să vă dați, să refuzați sau să vă retrageți liber consimțământul în orice moment accesând panoul de preferințe. Refuzul consimțământului poate face ca funcțiile aferente să nu fie disponibile.

Personalizează preferințele de consimțământ

Cookie-urile necesare sunt esențiale pentru a activa funcțiile de bază ale acestui site, cum ar fi asigurarea unei autentificări sigure sau ajustarea preferințelor tale de consimțământ. Aceste cookie-uri nu stochează date personale identificabile.

Cookie-urile esențiale sunt necesare pentru funcționarea corectă a site-ului și nu pot fi dezactivate.

Pentru a putea vizualiza videoclipul YouTube este nevoie să acceptați cookie-urile funcționale.

Cookie-urile funcționale ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului, cum ar fi redarea videoclipurilor și afișarea fonturilor personalizate.

Cookie-urile de marketing sunt utilizate pentru a livra reclame personalizate și pentru a urmări eficiența campaniilor publicitare.