Cum pot fi prevenite întâlnirile cu urșii. Modelul „Bear Smart”, prezentat la Sibiu

65 de primari, reprezentanți ai administrațiilor publice locale, ai echipelor de intervenție pentru urși, ghizi de turism și specialiști în protecția mediului au participat, la sediul Consiliului Județean Sibiu, la o sesiune de informare dedicată prevenirii conflictelor dintre oameni și urși și promovării unui turism responsabil. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Sibiu, în parteneriat cu WWF România și Primăria Băile Tușnad, și a avut ca temă conceptul „Bear Smart Communities”, implementat cu succes în stațiunea harghiteană.

La eveniment au participat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, specialiștii WWF România – Cristian Remus Papp, expert în conservarea carnivorelor mari, și Carmen Pădurean, coordonator al programului dedicat comunităților Bear Smart, precum și invitații din partea Primăriei Băile Tușnad: Zsolt Butyka, primarul orașului, și Szász István, medic veterinar și membru al echipei locale de intervenție pentru urși. Aceștia au prezentat experiența primei comunități „Bear Smart” din România și măsurile care au contribuit la reducerea conflictelor dintre oameni și urși, oferind participanților exemple concrete care pot fi adaptate și în județul Sibiu.

„Siguranța comunităților este prioritatea noastră, iar prevenția este cea mai eficientă soluție. Le mulțumesc partenerilor de la WWF România pentru expertiza împărtășită și Primăriei Băile Tușnad pentru că a prezentat experiența primei comunități „Bear Smart” din România. Scopul nostru este ca prin acest schimb de bune practici să contribuim la dezvoltarea unor comunități mai bine pregătite, în care oamenii, natura și turismul pot coexista în siguranță”, a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.

Participanții au aflat informații despre biologia și comportamentul ursului brun, cadrul legal privind managementul speciei, rolul echipelor de intervenție și principiile care stau la baza conceptului „Bear Smart Communities”, un model bazat pe prevenție, educație și colaborare între autorități și comunități, care și-a demonstrat eficiența în reducerea conflictelor dintre oameni și urși. Totodată, au fost prezentate măsuri concrete care pot fi aplicate la nivel local, precum gestionarea corespunzătoare a deșeurilor, protejarea gospodăriilor și a stupinelor, informarea turiștilor și colaborarea permanentă dintre autorități, operatorii din turism și comunitățile locale.

“Când am devenit primar la Băile Tușnad mi-am asumat cea mai mare provocare cu care se confrunta comunitatea, legată de siguranță, și anume, prezența constantă a urșilor în localitate și am căutat soluții și parteneri care să readucă siguranța locuitorilor și a turiștilor. Am îndepărtat principalii atractanți-pomii fructiferi de pe domeniul public, am îmbunătățit managementul deșeurilor prin montarea de pubele anti-urs, am stabilit un sistem de monitorizare a urșilor care intrau în localitate astfel încât să fim proactivi, am format o echipă de intervenție care este echipată corespunzător și 100% operativă și disponibilă 24 din 24, 7 din 7. Am colaborat cu entitățile care lucrează în turism și am agreat principii de organizare a activității turistice care să facă din urs un produs turistic, dar care să nu pună în pericol nici viața oamenilor dar nici a animalelor. Cel mai important sfat pe care pot să îl dau pentru colegii primari este să fie deschiși spre colaborare cu toate entitățile, să își analizeze bine situația locală și să caute soluții pentru adresarea cauzelor care aduc urșii în localitățile lor. Nu putem rezolva o problemă doar atacând efectul, ci rezolvând cauza”, a declarat Zsolt Butyka, primar Băile Tușnad.

Programul a continuat în Pădurea Dumbrava cu o sesiune practică dedicată ghizilor de turism și montani, organizată cu sprijinul programului „Anii Drumeției”. Participanții au avut ocazia să aprofundeze aspecte legate de comportamentul responsabil în natură, interpretarea patrimoniului natural și măsurile care contribuie la reducerea riscurilor în interacțiunea dintre oameni și ursul brun, astfel încât informațiile să poată fi transmise mai departe turiștilor în cadrul activităților desfășurate pe traseele din județ.

„Pentru a găsi soluții viabile, trebuie mai întâi să înțelegem și să abordăm cauzele problemelor. În cazul conflictelor dintre oameni și urși, unul dintre principalii factori este disponibilitatea surselor antropice de hrană, care favorizează habituarea urșilor și crește riscul interacțiunilor nedorite. Din acest motiv, autoritățile locale au un rol esențial în identificarea și gestionarea atractanților, de la deșeuri menajere până la alte surse de hrană accesibile urșilor. Întâlnirea de la Sibiu a evidențiat importanța unei abordări integrate, bazate pe colaborare între autorități, specialiști și comunitățile locale. Discuțiile au vizat teme esențiale, precum eficientizarea echipelor de intervenție, prevenirea conflictelor, conectivitatea habitatelor, gestionarea activităților turistice în zonele naturale și utilizarea datelor științifice în procesul decizional. Participarea primarilor, medicilor veterinari, reprezentanților sectorului silvic, gestionarilor fondurilor cinegetice, ghizilor de turism și a altor factori interesați a demonstrat că există disponibilitate pentru dialog și pentru identificarea unor soluții comune. Siguranța oamenilor și conservarea ursului brun nu sunt obiective incompatibile, iar experiența ne arată că cele mai bune rezultate apar atunci când prevenția, intervenția și responsabilitatea instituțională funcționează împreună. Astfel de întâlniri ar trebui organizate în toate județele în care coexistenta dintre oameni și urși reprezintă o provocare, pentru că doar prin dialog, schimb de experiență și colaborare putem construi soluții eficiente și durabile”, a declarat Dr. Cristian-Remus Papp, Coordonator Departament Specii Sălbatice, WWF-România.