Managerul Filarmonicii de Stat Sibiu, Cristian Lupeș, răspunde invitației Tribuna de a recomanda o carte și îi îndeamnă pe iubitorii de lectură să citească „Insula de apoi”, de Vlad Zografi.
,,O recomand din cauza unui profil intelectual similar cu al autorului, care a terminat inițial studii universitare și doctorale în Fizică și, ulterior, printr-o piruetă biografică, a sărit în cariera de dramaturg și, mai apoi, de romancier. Așa și eu am evadat din studiile universitare realiste de Fizică și Chimie în studiile muzicale, de dirijat orchestră, până la doctorat. De asemenea, Insula de apoi completează ciclul început cu romanele Efectele secundare ale vieții, Șapte Octombre și Supraviețuirea, pe care le-am citit”, a transmis Cristian Lupeș.
Romanul Insula de apoi încheie ciclul început cu Efectele secundare ale vieții și continuat cu Șapte Octombrie și Supraviețuire. În acest volum, Vlad Zografi îmbină realismul, ironia fină și elementele fantastice pentru a construi o imagine sugestivă a frământărilor, temerilor și speranțelor care definesc lumea contemporană. Esența cărții este surprinsă într-unul dintre pasajele rostite de un personaj: „Multe poate accepta sau îndura omul, le acceptă și le îndură uneori resemnat, alteori furios, dar există o limită absolută: nu ai voie să-i răpești speranța vieții de apoi…”
Vlad Zografi s-a născut la București, în 1960. A absolvit Facultatea de Fizică a Universității din București, iar în 1994 și-a obținut doctoratul în fizică atomică la Universitatea Paris XI din Orsay. A debutat în literatură în 1990, în revista România literară, cu o povestire, iar ulterior și-a construit o carieră remarcabilă atât ca prozator, cât și ca dramaturg. A publicat volume de proză și numeroase piese de teatru, dintre care mai multe au fost distinse cu Premiul Uniunii Scriitorilor.
Piesa Petru a fost prima creație dramatică românească montată la Teatrul Bulandra după 1989, spectacolul fiind invitat la Bienala de la Bonn în 1998. În 2012 a publicat eseul Infinitul dinăuntru. Șase povestiri despre om, societate și istorie. În ultimul deceniu s-a remarcat și ca romancier, odată cu apariția volumului Efectele secundare ale vieții (2016), urmat de Șapte Octombrie (2018), Supraviețuire (2021) și Insula de apoi (2025). Romanul Efectele secundare ale vieții a fost recompensat cu Premiul Observator Lyceum și a fost tradus în limbile cehă și sârbă.
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
b.o.n.
Cosmin PAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Oo, ce regal chel!