Râu Sadului: Case tradiționale, specifice locului, readuse la viață. Proiect unic în judeţ

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Investiţie de suflet pentru autorităţile locale din Râu Sadului şi comunitatea locală. Vechile case tradaţionale, specifice locului, sunt readuse la viaţă una după alta şi redau atmosfera de altă dată din sânul familiilor din localitate. Primăria Râu Sadului se apropie de momentul în care va finaliza proiectul „Ruta caselor cu arhitectură tradiţională”, în condiţiile în care termenul pentru finalizarea acestuia este luna iunie, anul acesta.

În acest moment, proiectul este implementat în proporţie de peste 80 la sută, potrivit primarului comunei, Daniel Minea, astfel că termenul de încheie a lucrărilor va fi respectat.

Fonduri europene şi pricepere locală

Derularea acestui program se finanţează din fonduri europene, ca urmare a accesării unei finanţări prin programul naţional de investiţii derulat de Guvernul României, cu ajutorul Uniunii Europene, – PNRR. Valoarea proiectului este în valoare de 2,8 milioane de lei. Practic, prin intermediul acestei iniţiative, opt imobile din localitate vor fi reabilitare, astfel încât acestea să-şi recapete valoarea arhitecturală tradiţională de odinioară. Este vorba despte şapte case şi o moară, aceasta din urmă va găzdui un muzeu al civilizaţiei şi meşteşugurilor specifice comunei. După finalizarea lucrărilor din proiect va fi iniţiat de către autorităţile locale un circuit turistic pentru turiştii şi sibienii care să cunoască îndearoape arhitectura locului şi viaţa de zi cu zi din Râu Sadului. În plus, Primăria Râu Sadului şi partenerii săi vor organiza branch-uri, astfel încât cei care vizitează comuna să guste şi să se familiarizeze cu gastronomia locală. Trei din aceste case nu sunt încă locuite, însă proprietarii celorlalte case prinse în proiect vor avea de îndeplinit câteva condiţii esenţiale. Acestea au fost impuse tocmai pentru a păstra autenticitatea demersului din cadrul proiectului şi anume punerea în evidenţă a arhitecturii locale de odinioară. Astfel, proprietarii nu au voie să vândă casele timp de 10 ani, în plus au obligaţia să le întreţină în permanenţă, deoarece vor fi monitorizaţi. O altă condiţie strictă este faptul că nu au voie să modifice arhitectura şi structura imobilului timp de 5 ani şi, totodată, nu vor avea posibilitate să pună taxă de vizitare tot pentru o perioadă de 5 ani din momentul implementării proiectului susţinut din fonduri europene.

Investiţie susţinută din toate părţile

Iniţial, în cadrul proiectului au fost incluse 20 de case eligibile, însă în cele din urmă doar 7 case şi moara au intrat, efectiv, în programul de lucrări de reabilitare. În prezent, majoritatea caselor au fost complet reabilitate. Ideea proiectului a plecat tocmai de la moara abandonată, una dintre imobilele importante din istoria comunei. Un sprijin important în alegerea caselor incluse în proiect a venit din partea specialiştilor în restaurare din cadrul Complexului Naţional Muzeal ASTRA Sibiu. Aceasta în condiţiile în care casele spun povestea ultimelor două secole de civilizaţie din istoria comunităţii din Râu Sadului şi redau atmosfera specificului local.

Utilitatea acestui demers este demonstrat de câteva lucruri evidente, cum ar fi faptul că aceste case restaurate devin repere culturale și turistice de-a lungul timpului, oferă exemple de bună practică pentru generațiile viitoare şi arată că tradiția și modernitatea pot merge împreună şi pot atrage fonduri pentru derularea altor proiecte de restaurare similare în judeţ, Transilvania sau în România. Pentru reataurarea imobilelor se folosesc materiale specifice locului, între care elementele principale sunt lemnul şi prelucrarea sa, precum şi folosirea pietrei de râu în fundaţiile caselor şi pietruirea curţilor. Sunt folosite tehnici şi meşteşuguri specifice, astfel că cei care vor vizita viitorul circuit turistic vor afla cunoştiinţe inedite, utile şi care pot fi găsite doar în acestă parte de judeţ. Potrivit autorităţilor locale, casele, șurile, morile ori bisericile se ridicau după nevoile comunității, adaptate la climă și la resursele locului, fără planuri arhitecturale bine definite. De asemenea, relieful zonei şi colibele înaintaşilor au conturat tradiţia, obiceiurile şi civilizaţia locului.