📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Cum se pronunţă şi cum se scrie corect: Tălmaciu sau Tălmaci, Soroştin ori Şoroştin, Agârbici ori Agârbiciu, Brateiu sau Bratei, Alma Vii ori Alma între Vii, Râu Sadului, cu â sau cu î – acestea sunt câteva dintre dilemele care încă împart locuitorii județului și pe care încearcă să le dezlege Tribuna, consultând surse diferite.
Contextul istoric şi administrativ al judeţului Sibiu
La controversa în legătură cu cele de mai sus, dar și cu altele, contribuie și secolele de dominaţie maghiară, habsburgică, austro-ungară de până la cea românească, amestecate cu limbajul popular al cetățenilor și, ulterior, cu organizările şi reorganizările administrative ale ţării noastre din perioada interbelică. Totodată, un rol important în menţinerea şi perpetuarea confuziei a jucat şi Academia Română şi Guvernul României sau Parlamentul ţării, prin noile reguli gramaticale adoptate de-a lungul timpului. De altfel, prin ceva asemănător a trecut chiar municipiul Sibiu, scris în trecut Sibiiu şi Sighi, până la denumirea actuală. Asta lăsând deoparte denumirile Sibiului în germană şi maghiară.
Corect din 2018: Râu Sadului. Cu â, nu cu î!
Poate comuna care are a avut cel mai mult „suferit” din punct de vedere al scrierii corecte a numelui este Râu Sadului. S-a numit în trecut Rîu Sadului, apoi chiar Rîul Sadului şi, în final, Râu Sadului. Actuala scriere a numelui comune este Râu Sadului şi a fost reglementată printr-o lege din 2018 în care s-au clarificat numele localităţilor din ţară după regulile gramaticale ale Academiei Române (adică revenirea la â).
„Într-adevăr, numele comunei Râu Sadului a fost scris în diferite variante. În trecut, chiar şi cu l la final, adică Rîul Sadului”, confirmă Daniel Minea, primarul comunei Râu Sadului.
Cel mai probabil, în acestă situaţie se află şi comuna Gura Râului, scris în trecut Gura Rîului.
Tălmaciu VS Tălmaci
Din trecutul oraşului Tălmaciu (aşa cum se scrie corect în actele administrative ale autorităţii locale) și până astăzi se întâlnesc locuitori care se referă la comunitate numind-o Tălmaci. Această pronunţie provine din trecutul oraşului, de atunci când, în 1265, a fost atestată documentar drept Tholmach. Istoricii citați de pagina oficială a Primăriei afirmă că numele are legătură cu cel al unui trib peceneg, numit Talmaci. Bineînţeles, denumirea Tălmaciu poate proveni şi de la numele săsesc al oraşului.
Agârbiciu – Agârbici – Agribiciu
Satul Agârbiciu (comuna Axente Sever) este într-o situație similară: până astăzi unii îi spun Agârbici. Însă surpriza cea mare o reprezintă faptul că satul a mai avut şi o altă denumirire de-a lungul istoriei, Agribiciu. În acest moment, denumirea corectă a localităţii este Agârbiciu. Trecutul istoric reliefează mai multe denumiri, în funcție de administraţia sub care se afla: Agârbiciu, mai demult Agribiciu (în dialectul săsesc Arbejän, Arbäjn, în germană Arbegen, Erbegen, în maghiară Szászegerbegy, Egerbegy).
Cea mai mare dilemă: Soroştin ori Şoroştin
O curiozitate deseori întâlnită are legătură cu satul din comuna Șeica Mică, Șoroștin. Cei mai mulți se referă la localitate pronunțându-i numele cu Ș, adică greșit. De altfel, localnicii te corectează imediat cu mândrie locală, dacă pronunți altfel decât cu S.
Confuzia provine dintr-un trecut îndepărtat. Prima atestare documentară a comunei Şeica Mică datează din anul 1316 sub numele de VILLA SALCHELK, iar localitatea Soroştin este atestată în anul 1319 sub numele de VILLA SORENSTEN. Denumirea Soroştinului a evoluat,apoi: în anul 1332 era denumită VILLA SORENSTEN (latină), apoi în 1468 – SOROSTHER (germană) şi în 1854- SOROSTELY (maghiară). Apoi, odată cu unirea Transilvaniei cu România, numele satului devine Soroştin.
Alma Vii, dar şi Alma între Vii, în comuna Moşna
O situație tranşată realtiv uşor de localnici este denumirea localităţii Alma Vii, care face parte administrativ din comuna Moşna. Bineînţeles, rolul de arbitru l-au avut autorităţile care trec în acte, oficial, localitatea Alma Vii. Dar înainte, satul s-a chemat Alma între Vii, Alma săsească (în germană Almen, în maghiară Szászalmád, Almád, Szászalmás, Német-Almás, Almás). Este o bună ocazie pentru a mai lămuri că Alma (la rândul său comună) nu are nici o legătură cu localitatea Alma Vii. Comuna Alma s-a creat în urmă cu mai bine de 20 de ani prin desprinderea de comuna Aţel. Satul Alma Vii aparţine în continuare de comuna Moşna.
Brateiu sau Bratei
Astăzi este corect, lucru certificat de acte administrative, Brateiu! Însă mulți și multă vreme i-au zis Bratei, adică după numele vechi, din germană. Confuzia provine din vechea pronunție: Bratei (în dialectul săsesc Pretoa, Pretai, Preta, Pretâ, în germană Pretai, Bretai, Breitau, Pretau, în maghiară Baráthely, Paratéj).
Localitatea se află pe valea râului Târnava Mare, la 5 km de Mediaș, pe șoseaua Mediaș-Sighișoara. A fost prima oară amintită într-un document din 1283 care reglementa relațiile dintre Petru, episcop al Capitlului de Alba Iulia, și preoții Capitlului de Mediaș. Numele german Pretai și cel românesc Bratei își au etimologia în cuvântul latinesc protodiaconus, care a dat și numele maghiar al localității, Baráthely (Satul călugărului), potrivit monografiei locale şi prezentată redacţiei noastre de către primarul Elena Marian.
Săsăuş ori Săsăuşi
În cazul localităţii Săsăuş, care face parte din comuna Chirpăr, de pe Valea Hârtibaciului, lucrurile sunt cât se pot de clare. Numele original al localităţii este Săsăuş şi a fost dintotdeaua acesta în toate actele administrative. Indiferent că a fost vorba despre denumirile în limbile română, germană sau maghiară, Săsăușul s-a numit așa, fără i în coadă.
Şaroş pe Târnave sau Şaroşu(l) pe Târnave
Un caz interesant este și numele localităţii Șaroș pe Târnave. S-a numit în mai multe feluri, iar astăzi confuziile provin amestecul tuturor acestora. Numele vechi au fost Șaroșu Săsesc, Șaroșul pe Târnave, Șaroș, Șaroșul, (în dialectul săsesc Schuersch, Šuerš, a se pronunța „Șuărș”, în germană Scharosch an der Kokel, Gross-Scharss, Scharesch, în maghiară Szászsáros). Corect este Șaroș pe Tărnave.
Corect: Miercurea Sibiului. Nu doar Miercurea!
Sunt şi câteva lucruri mai puţin controversate atunci când pronunţăm numele unor localităţi din Sibiu, dar incorecte în ochii perfecționiștilor. Unii preferă să spună Miercurea în loc de Miercurea Sibiului, Poiana în loc de Poiana Sibilui, Ocna în detrimentul denumirii complete Ocna Sibiului. Iar dacă scurtarea denumirii lor nu produce confuzii, în cazul altor localități o poate face: Şeica (există Mare şi Mică), sau Şura (există Mare şi Mică).
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Este evident cât se poate de clar! Nimicuța despre „u” rămas din u scurt în Tălmaciu, Brateiu… Când am văzut poza articolului mi-am zis că nu îmi cunosc bine județul, dar nici autoritățile nu cunosc limba română, atunci când folosesc o tildă deasupra literei a.