📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Cei peste 20.000 de locuitori ai cartierului Terezian au toate motivele să fie mândri de noua identitate urbană a zonei. Dincolo de aspectul modern, comunitatea păstrează respectul pentru câteva edificii arhitecturale care reprezintă borne ale unor timpuri trecute. Printre acestea se numără Ansamblul arhitectural Terezian — cunoscut astăzi sub numele de Orfelinatul „Maria Tereza” – în care a funcționat, până recent, și Liceul „Independența”.
Unitatea de învățământ deține trei corpuri de clădire: unul în interiorul “ansamblului istoric, unul situat la limita vechii fortificații a orașului, în zona Porții Ocnei, și un al treilea construit în perioada industrializării Sibiului. Puține școli din țară se pot lăuda cu un asemenea patrimoniu, motiv pentru care am dorit să aflăm cine gestionează acest triplu tezaur educațional și arhitectural.
Liceul Tehnologic „Independența” din Sibiu este una dintre cele mai importante instituții de învățământ tehnologic din regiune. La conducerea sa se află profesorul de matematică Mirela Hanea, un cadru didactic cu experiență solidă și viziune modernă asupra educației tehnice.
În decursul mandatelor manageriale, liceul a trecut printr un amplu proces de transformare: modernizarea infrastructurii, atragerea de fonduri europene, dotarea laboratoarelor, atelierelor, cabinetului medical și a celui stomatologic. În plus, profesoara Hanea a consolidat legăturile dintre școală și mediul economic, dintre preuniversitar și universitar — civil și militar — contribuind decisiv la dezvoltarea învățământului dual în Sibiu.
Distinsă doamnă director, din această prezentare lipsește anul în care v-ați asumat managementul instituțional. A fost o decizie grea să preluați această responsabilitate?
Mirela Elena Hanea: Pentru mine, totul a început în 2006, când am dat concurs pentru postul de director adjunct. Primul proiect important a fost schimbarea denumirii liceului în Colegiul Tehnic «Independența». În 2007 am devenit director și am continuat munca domnului profesor Pop Ioan, cu respect și responsabilitate. La acea vreme, școala avea statut de colegiu tehnic, cu o structură educațională complexă: învățământ liceal tehnologic, Școală de Arte și Meserii, învățământ profesional și chiar postliceal tehnic, cu specializări precum electrotehnică sau electronică și automatizări, mecanică și mecatronică de mare interes.
În anul în care Sibiul devenea Capitală Culturală Europeană, activitatea mea managerială a căpătat un ritm reformator. Responsabilitatea, integritatea, disciplina și colaborarea nu erau doar cuvinte frumoase, ci piloni ai stilului meu de conducere. Atunci am pus bazele unui nou mod de relaționare în școală: am decis, împreună cu colegii, să tratăm elevii cu aceeași blândețe și exigență cu care ne tratăm propriii copii. Tot atunci am stabilit ca relațiile dintre profesori să fie colegiale, astfel încât școala să devină a doua noastră familie… doar mai mare.
Se zvonește că ați introdus un spirit spartan în liceu. Este adevărat?
Mirela-Elena Hanea: Dacă prin spirit spartan înțelegem integritate, respect, echitate, răbdare, empatie și competență profesională, atunci da — îl confirm. Un profesor valoros își menține nivelul prin învățare continuă și prin exemplul personal. În mediul nostru, pasiunea pentru educație creează cadrul în care fiecare elev poate și trebuie să progreseze.
Pentru că aluzia era legată de latura mea sportivă, trebuie să spun direct: în perioada în care am practicat gimnastică de performanță, am devenit campioană națională abia după ani de muncă și disciplină. O accidentare m-a obligat să renunț, dar m-a învățat cea mai importantă lecție: adevărata performanță este să te ridici atunci când cazi. Ca profesor și director, principiul este același. Rezultatele vin doar prin muncă și devotament — între noi, cadrele didactice, și față de instituția în slujba căreia suntem. Pentru mine, școala este un spațiu de formare umană continuă. Ca profesor văd vulnerabilitatea elevilor, iar ca director știu că deciziile mele le pot deschide drumuri. Încerc să fiu un sprijin pentru fiecare om din școală și, pe cât posibil, pentru fiecare elev.
Cum ați gestionat momentele în care imaginea liceului era vădit distorsionată?
Mirela-Elena Hanea: Sincer, a fost dificil. Nu de puține ori se spunea că instituția noastră este Cenușăreasa liceelor. Împreună cu întreg colectivul a trebuit să gestionăm această provocare pe toate palierele în care existau vulnerabilități. Am luat și decizii ferme, uneori incomode. În 2016, de exemplu, am interzis părăsirea incintei fără bilet de învoire. Apoi am montat peste 100 de camere de supraveghere. Au existat nemulțumiri, dar rezultatele au fost clare: mai puțină indisciplină, mai puține absențe și o promovabilitate mult mai mare.
Chiar și așa, am avut mereu în vedere un aspect esențial al rolului nostru de formatori: să nu subminăm potențialul niciunui elev. Prin perseverență și curaj, am reușit să schimbăm percepții și să demonstrăm că aici se poate construi un viitor solid pentru tinerii care aleg liceul nostru.
Avem un cămin cu condiții foarte bune, o cantină model, iar elevii sunt implicați în activități sportive — pe lângă sala de sport, avem și un teren exterior. Este adevărat, elevii noștri vin cu niveluri diferite de pregătire și cu realități personale diverse. Dar tocmai aceste diferențe reprezintă provocările noastre profesionale: să le oferim tuturor șanse reale.
Școala a fost uneori subestimată, iar asta poate afecta moralul tuturor. Dar fiecare succes ne confirmă că suntem pe drumul cel bun. Eu cred că am reușit să schimbăm și mentalitatea elevilor.
Care este secretul ”Firului Ariadnei” prin care reușiți să cultivați interesul elevilor pentru școală?
Mirela-Elena Hanea: Lucian Blaga, în Cântecul brumelor, are un vers profund: Cu al Ariadnei fir / însemnam întinsul / pentru când ne om părăsi paradisul. Prin acest fir al Ariadnei am marcat și noi schimbările majore realizate în toate cele trei corpuri de clădire, situate la trecerea dintre Orașul de Jos și cartierul Terezian. Mă refer la: Corpul C, clădirea de pe str. Gladiolelor nr. 6 la Corpul B, clădirea de pe str. Ocnei nr. 31–33 precum și la Corpul A, clădirea de pe str. Gladiolelor nr. 2, construită în 1953. Acestea reprezintă pentru noi esența care dă viață profilului tehnic al școlii. Astăzi pot spune că, în mare parte, procesul de restructurare este încheiat. Am adaptat profilul nostru la cerințele pieței muncii — o piață concurențială, care ne obligă să oferim elevilor oportunități reale pentru formarea unei expertize adecvate societății actuale. Liceul Independența nu mai este doar un punct de întâlnire între trecut și viitor, ci o instituție conectată la noi orizonturi ale educației tehnice.
Este interesantă abordarea dumneavoastră despre restructurare, care vizează practic reunirea celor trei piese de puzzle ce oglindesc imaginea liceului.
Mirela-Elena Hanea: Pentru noi, clădirile în care funcționează Liceul Independența nu sunt doar spații de învățământ, ci adevărate capitole din istoria orașului și a comunității. Fiecare corp are o poveste proprie, iar împreună alcătuiesc identitatea unei școli care a crescut odată cu Sibiul:
Clădirea de pe strada Gladiolelor nr. 6, construită în 1767, este poate cea mai impresionantă prin vechimea ei. A făcut parte din ansamblul Maria Tereza, un edificiu cu funcțiuni sociale încă din epoca habsburgică. Am preluat această clădire în 1993, iar aici s-au desfășurat ore de curs și activități școlare. Este o clădire cu suflet, încărcată de istorie, iar faptul că se află în proces de restaurare ne dă speranța că va reveni în circuitul școlii mai frumoasă și mai funcțională ca oricând.
Clădirea de pe strada Gladiolelor nr. 2, construită în 1953, a devenit sediul principal al școlii în 1963. Aici se află o parte a sălilor de curs, internatul și cantina. Este locul în care elevii își petrec mult timp, spațiul în care se formează generații întregi. Pentru noi, Corpul A este inima școlii — centrul activității didactice, administrative și comunitare.
Clădirea de pe strada Ocnei nr. 31–33 are o poveste aparte. Este amplasată în interiorul vechilor fortificații ale Sibiului medieval, iar în incinta ei se află Turnul Pulberăriei, construit în 1552. Clădirea este strâns legată de tradiția tehnică a zonei, fiind situată lângă fosta fabrică Rieger, actuala S.C. «Independența» S.A. Între 1951 și 1955, aici se pregăteau muncitori calificați în meserii precum strungar, frezor, conducător auto sau turnător. Din 1959 a funcționat și o școală postliceală, cu specializări în electrotehnică și proiectare industrială. Tot atunci a debutat și Școala Tehnică de Maiștri, cu specializări în mecanică și prelucrări prin așchiere. În 1960, instituția a primit numele de Grupul Școlar Independența. Între 1971 și 1989 a funcționat sub denumirile de Liceul Mecanic nr. 1 și Liceul Independența, revenind după 1989 la numele de Grup Școlar Independența. În 1993, prin preluarea fostei Școli Profesionale de Transporturi Auto, profilul tehnic s-a consolidat și mai mult.
Prin acest Corpul B marcăm continuitatea unei tradiții meșteșugărești și industriale care a definit cartierul Terezian timp de peste un secol.
Privind aceste trei clădiri împreună, sunt convinsă că cititorii Tribunei, dar și cei din mediul online, vor înțelege mai bine de ce Liceul Independența este perceput ca un loc în care trecutul și viitorul se întâlnesc. Fiecare corp are propria sevă dar acum împreună dau substanță profilului nostru tehnic și identității noastre educaționale. Sunt clădiri care au supraviețuit timpului, schimbărilor și istoriei. Astăzi continuă să fie spații vii, în care se formează generațiile de mâine.
Recent, corpul C a fost eliberat pentru un amplu proces de restaurare
Mirela-Elena Hanea: Așa este. Spațiul din clădirea Maria Tereza a fost eliberat. Clasarea ca monument istoric de tip A a reprezentat un pas esențial în protejarea acestei clădiri. Proiectul de reabilitare a fost inițiat în 2024, urmând ca întregul edificiu arhitectural să redevină o școală modernă, adaptată nevoilor contemporane, dar păstrându-și identitatea istorică. Timpul și-a pus amprenta asupra structurii, iar intervenția era necesară. În perioada habsburgică, ansamblul funcționa ca o instituție socială modernă pentru acea epocă, destinată inițial militarilor, apoi copiilor orfani și celor lipsiți de sprijin familial. Clădirea era organizată astfel încât să ofere spații de locuit, săli de instruire și ateliere, într-un cadru disciplinat și orientat spre formarea profesională timpurie. După 1918, autoritățile române au menținut funcția social-educativă, iar în perioada interbelică ansamblul a rămas un spațiu activ, integrat în viața orașului.
„Când a început Liceul Independența activitatea educațională în acea clădire?”
Mirela-Elena Hanea: În perioada comunistă, ansamblul a funcționat ca instituție de stat pentru copii, iar intervențiile arhitecturale au avut un caracter utilitar, cu compartimentări și adaptări succesive care, din păcate, au afectat treptat integritatea clădirii. După 1990, odată cu reorganizarea sistemului social, ansamblul a rămas fără funcțiune, fiind perceput ca un simbol al patrimoniului neglijat. Tot atunci începe și evoluția Liceului Independența în această clădire. Pe fondul creșterii numărului de elevi și al presiunii asupra infrastructurii, o parte a activității liceului a fost mutată în ansamblul Terezian. Această relocare a permis desfășurarea cursurilor în săli suplimentare, amenajarea unor laboratoare și organizarea unor ateliere practice, readucând clădirea la o funcțiune educativă intensă. Ulterior, odată cu restructurarea învățământului tehnic și schimbările economice, liceul și-a reconfigurat specializările, iar ansamblul Terezian a ieșit treptat din uz. Chiar și așa, perioada în care liceul a funcționat în această clădire rămâne un capitol important al istoriei sale, ilustrând capacitatea instituției de a se adapta și de a continua tradiția formării profesionale într-un oraș aflat în permanentă transformare. Comunitatea școlii privește astăzi cu speranță posibilitatea ca, odată cu finalizarea reabilitării, Liceul Independența să revină în ansamblul Terezian, recuperând astfel o parte din propria sa istorie.
Tehnologia schimbă procesul educațional și adaptarea profesorilor la noile cerințe?
Mirela Hanea: Pentru unii profesori, integrarea tehnologiei poate fi într-adevăr o provocare. Platformele digitale cer timp, formare și răbdare. Dar schimbarea începe întotdeauna cu noi înșine. La Liceul Independența am depășit de mult etapa de simplu colectiv didactic și am devenit ceea ce îmi place să numesc Familia Independența. Avem profesori dedicați, care nu se limitează la orele din orar, ci sunt proactivi, dinamici și implicați. Pentru noi, învățarea a devenit o stare de spirit comună. Știm că modelarea caracterelor este una dintre cele mai mari responsabilități ale unui profesor. Nu există un „secret”, ci doar principii clare, aplicate consecvent. Profesorii nu formează caractere umane prin discursuri, ci doar prin prezență, autenticitate și continuitate.
În această familie extinsă a liceului cultivăm bune practici și valori împreună cu partenerii noștri. Avem o colaborare excel ntă cu administrația locală, căreia îi mulțumim pentru sprijinul constant în renovări, dotări și proiecte. În prezent, lucrăm la amenajarea a două ateliere auto noi și am solicitat reînnoirea parcului auto. De asemenea, colaborarea cu Inspectoratul Școlar este una reală și eficientă, oferindu-ne sprijin în gestionarea situațiilor specifice sistemului de învățământ. Prin parteneriatele cu mediul economic, elevii noștri au un contact direct cu noile tehnologii, iar la finalul studiilor pot spune că au o calificare solidă, cerută pe piața muncii. În afară de proiectele destinate modernizării infrastructurii, avem și inițiative focusate pe curriculum. Suntem Școală Pilot din anul școlar 2022–2023, unde testăm un model de practică desfășurată direct la agenții economici, adaptată nevoilor lor reale. De asemenea, avem un proiect pentru pilotarea noilor planuri cadru începând cu anul școlar 2026–2027. Suntem a treia unitate școlară din județ și, cred, printre cele aproximativ 35 din țară care au fost selectate pentru acest demers. Iar dacă vorbim despre adaptarea la tehnologie, trebuie să mai menționez SmartLab-ul — laboratorul nostru digital inteligent. Este un spațiu modern, dotat cu tehnologie avansată, care schimbă modul în care elevii învață și profesorii predau. SmartLab-ul nu este doar un laborator, ci o fereastră spre viitor, un loc în care elevii descoperă că tehnologia poate deveni instrumentul lor de lucru, de creație și de evoluție.
Pe parcursul vizitării Liceului Independența am reținut expresia «suntem pionierii învățământului dual». Puteți detalia acest aspect?
Mirela-Elena Hanea: Suntem prima unitate duală din Sibiu și a doua din țară. Din anul școlar 2026- 2027, toate clasele de a IX-a vor fi duale. Nu formăm forță de muncă ieftină, ci profesioniști. Liceul Independența este considerat un adevărat pionier al învățământului dual în România, fiind printre primele instituții care au adoptat acest model inspirat din sistemul german, în care elevii îmbină orele teoretice de la școală cu practica intensivă desfășurată direct în companii. Implementarea sistemului dual la Sibiu a început în jurul anului 2012, când primele discuții dintre autorități, mediul economic și școli au conturat necesitatea unui nou tip de formare profesională.
În 2013–2014 au fost create primele parteneriate pilot, iar Liceul Independența s-a numărat printre primele instituții care au deschis clase duale. În anii următori, între 2015 și 2018, liceul a extins numărul de specializări și a consolidat colaborarea cu companiile industriale din Sibiu, care au investit în dotarea laboratoarelor și în pregătirea elevilor. După 2019, modelul dual a devenit un reper la nivel județean, iar Independența a fost deseori prezentat ca exemplu de bună practică în proiecte educaționale naționale și internaționale. Prin parteneriate solide cu firme importante din Sibiu, liceul a reușit să dezvolte laboratoare moderne, să creeze clase duale funcționale încă din primele etape ale programului național și să demonstreze că acest tip de formare contribuie semnificativ la reducerea abandonului școlar și la creșterea angajabilității tinerilor. Specializările oferite — mecanică, electromecanică, operatori în industrie și alte domenii tehnice conexe producției și mentenanței — răspund direct nevoilor companiilor locale, care solicită forță de muncă bine pregătită. Elevii beneficiază de burse de stat și burse oferite de companii, echipament de lucru, transport sau masă în anumite cazuri, oportunitatea angajării imediate după absolvire și, mai ales, experiență practică reală. Prin toate aceste evoluții, Liceul Independența a devenit un model pentru alte școli din județ și din țară, contribuind la formarea unei generații de tineri calificați și la consolidarea relației dintre educație și mediul economic sibian.
Am părăsit liceul care păstrează parfumul epocilor în care a fost ctitorit —de la sobrietatea habsburgică la funcționalitatea anilor ’50 și până la granița vechilor fortificații medieval — convinși că aici se formează absolvenți cu o calificare solidă în profesii noi. Este un loc al vizionarilor, unde verbele evoluției se conjugă la viitor, îmbinând firesc tradiția cu tehnologia și disciplina cu empatia — un efort care merită, pe deplin, recunoașterea comunității.
Foto: Razvan Negru
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Adrian POPESCU
Ștefania VESA
Adrian POPESCU
Lauda-ma gura ca ti-oi da friptura!