📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
După articolul publicat de Tribuna despre avizul crucial, de la Ministerul Culturii, așteptat pentru noul Plan Urbanistic General al Sibiului și semnele de întrebare care planează asupra documentației, apar noi clarificări din partea actorilor implicați în proces.
Declarațiile oferite în exclusivitate pentru Tribuna conturează o imagine mai nuanțată: de la optimismul echipei responsabilă cu elaborare și al administrației locale, până la rezervele exprimate de o parte a corpului profesional al arhitecților, care consideră că unele probleme sunt mai mult profunde decât au fost prezentate public.
Pentru moment, administrația locală spune că procedura se află într-o etapă de așteptare, după întâlnirea recentă cu experții Ministerului Culturii. Secretarul general al Primăriei Sibiu și managerul de proiect din partea municipalității, Dorin Nistor, spune că instituția a adus clarificările cerute și așteaptă punctul de vedere oficial.
„Pentru moment, așteptăm concluziile scrise ale experților din Ministerul Culturii, referitor la clarificările pe care noi le-am adus proiectului, în ședința de la București, de săptămâna trecută. Există acest termen de 15 zile, în care Comisia de Cultură trebuie să formuleze un punct de vedere, în baza unor fișe de evaluare a documentației depuse de noi, supuse dezbaterii. Abia apoi vom ști dacă este un «da» sau un «nu». Procedura este extrem de complicată”, spune acesta.
Din perspectiva echipei care elaborează documentația, discuțiile purtate cu experții au fost, în general, favorabile, iar observațiile au vizat mai degrabă clarificări tehnice decât probleme de fond.
„Comisia are la dispoziție 15 zile să dea un răspuns, dar discuțiile din cadrul acelei întâlniri au fost – zic eu – favorabile nouă. Au fost comentarii legate de unele completări de care experții aveau nevoie cu privire la studiul istoric, cu ilustrarea zonelor istorice de referință din Sibiu. Aceste delimitări nu înseamnă neapărat zone construite protejate, ci delimitări tehnice. Nu s-a pus problema unei greșeli din partea noastră, experții ministerului au dorit doar să vadă mai clar ce propunem”, afirmă Alexandru Cristian, managerul de proiect al asocierii de firme.
Acesta spune că au existat și observații legate de lizibilitatea unor planșe și de vizibilitatea limitelor unor zone, explicate prin complexitatea informațiilor cuprinse în documentație, dar care au fost remediate. În paralel, procedura pentru avizul de mediu este în desfășurare, iar estimarea echipei este că, dacă nu apar obstacole, documentația ar putea ajunge în această vară în fața Consiliului Local.
Găvozdea: „Nu e vorba de virgule, ci de aspecte consistente ale legilor de urbanism”
Pe de altă parte, fostul președinte al OAR Sibiu-Vâlcea, Alexandru Găvozdea, spune că lista clarificărilor cerute de experții Ministerului Culturii nu este una minoră și își exprimă rezerva față de lejeritatea cu care elaboratorii viitorului PUG al Sibiului prezintă etapele viitoare.
„Lista aspectelor pentru care experții Comisiei din Ministerul Culturii au cerut clarificări de la elaboratorii noului PUG al Sibiului este destul de consistentă și nu e vorba de unele virgule sau de forma de redactare. Informațiile mele sunt că unele dintre aceste aspecte au fost ameliorate până la ședința comisiei de săptămâna trecută, iar o parte nu a fost armonizate. Răspunsul oficial Comisiei va concretiza aceste divergențe de opinie. Cert este că, dacă impactul acelor aspecte sesizate de Minister ar fi fost unul mai redus, ei ar putea emite un răspuns de avizare cu condiții, iar elaborarea PUG-ului ar putea merge înainte. Vom vedea săptămâna viitoare dacă este, din nou, o solicitare de revenire, sau dacă este un aviz favorabil cu condiții.”, afirmă acesta.
Fostul președinte al filialei locale a OAR subliniază că, în cazul unui aviz cu condiții din partea Ministerului Culturii, elaboratorul este obligat să le introducă în documentație înainte ca aceasta să ajungă în forma finală la votul Consiliului Local.
„Nu există un număr maxim de solicitări de revenire. Ar fi frumos să se poată armoniza cele două puncte de vedere din prima ședință, dar pentru asta elaboratorul documentației trebuie să-și facă treaba integral, în conformitate cu evidențierille experților din Minister. Cu toate astea, pot exista diferențe de interpretare între elaboratori și avizatori, dar în acest caz obligația de armonizare rămâne valabilă, chiar dacă există opinii divergente”, explică acesta.
Critici din pareta specialiștilor privind transparența documentației
Totodată, arhitectul Alexandru Găvozdea aduce în discuție și problema accesului pentru experții din oraș la documentația completă în timpul procesului de elaborare, spunând că specialiștii locali nu au avut la dispoziție toate studiile de fundamentare, iar punctele lor de vedere au fost complet ignorate de municipalitate.
„Noi, corpul profesional al arhitecților și urbanișilor din Sibiu, am fost invitați de două ori la întâlniri în Primărie, dar impresia noastră a fost că suntem momiți cu unele frânturi din documente. Nu am avut acces la informațiile vitale proiectului, să vedem dacă are o justificare elaboratorul în ce a scris. Un grup de specialiști a analizat documentele disponibile și a transmis un punct de vedere de 17-18 pagini, la care nu a existat o reacție din partea Primăriei”, afirmă acesta.
Presiunea termenelor și miza finanțării
În opinia sa, unele observații vizează chiar logica documentației și modul în care aceasta se raportează la legislația urbanismului, nu doar detalii tehnice. El susține că situații similare ar fi fost semnalate și la nivelul Ministerului Dezvoltării, unde ar exista o listă amplă de observații.
„Dacă legea spune ceva, iar noi venim în documentație cu o viziune total diferită, m-aș mira foarte tare ca Ministerul dezvoltării să spună că este în regulă. Concluzia acelor observații implică remedierea multor aspecte de logică a documentației”, spune Găvozdea.
Acesta consideră că presiunea termenelor ar putea fi explicată și prin dorința de finalizare a avizării până în luna mai, pentru a nu pierde finanțarea prin PNRR, ceea ce ar concentra eforturile pe obținerea avizelor.
În ciuda acestor divergențe de interpretare, toate părțile sunt de acord asupra necesității unui nou PUG. Actualul document, aprobat în 2011, este încă în vigoare, însă după mai bine de un deceniu unele prevederi nu mai reflectă realitățile actuale ale orașului.
„Sunt convins că după 15 ani de la elaborarea lui, un PUG ajunge să aibă zone în care nu mai are relevanță”, spune Găvozdea, subliniind că documentul general rămâne esențial pentru predictibilitatea dezvoltării urbane.
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Marius MUNTEANU GHIUR
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Dl. Ignat, ”a fost ca am fost”!Saraca limba romana!