Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii confirmă, printr-un răspuns oficial pentru Ziarul Tribuna, că linia de cale ferată de mare viteză, care va lega Constanța de Oradea, va priva municipiul Sibiu de șansa conectării directe la infrastructura feroviară europeană de mare viteză. Decizia oficialilor vine în contextul finalizării unui studiu de oportunitate pentru modernizarea a aproximativ 800 de kilometri de cale ferată, cerută de Comisia Europeană, ca parte din rețeaua feroviară strategică TEN-T.
Deși, în fazele inițiale ale discuțiilor despre dezvoltarea rețelei feroviare naționale de mare viteză, Sibiul era menționat printre orașele care ar putea fi conectate la viitorul coridor european, varianta de traseu analizată în prezent de Ministerul Transporturilor va ocoli Sibiul. Potrivit răspunsului oficial transmis redacției Tribuna, autoritățile propun un coridor de aproape 800 de kilometri, pe aliniamentul Constanța – București – Brașov – Sighișoara (Vânători) – Târgu Mureș – Cluj-Napoca – Zalău – Oradea – frontiera cu Ungaria. Reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii precizează, totodată, că acest traseu a fost ales în corelare cu rețeaua europeană și cu planurile de dezvoltare ale țării vecine, Ungaria.
Oficialii Ministerului Transporturilor au optat pentru traseul Târgu Mureș – Sighișoara în detrimentul variantei care ar fi inclus municipiul Sibiu, invocând criterii tehnice și economice ce țin de fezabilitatea rapidă a proiectului și de costurile totale de implementare. Lipsa infrastructurii de electrificare pe anumite segmente ale rutei ce ar fi traversat Sibiul este unul dintre considerentele luate în seamă de autorități. Potrivit experților în infrastrucră, traseul care includea Sibiul în acest proiect ar fi presupus investiții suplimentare consistente și ar fi prelungit semnificativ termenele de execuție. În acest context, varianta aleasă ar fi fost considerată mai ușor de pus în practică, întrucât necesită lucrări de modernizare mai reduse și permite integrarea mai rapidă în rețeaua feroviară electrificată din Europa.
Potrivit documentelor oficiale, studiul de oportunitate a fost finalizat în luna decembrie 2025 și are la bază analiza unor proiecte similare din țări precum Franța, Spania sau Turcia. Totodată, proiectul subliniază importanța etapizării investițiilor financiare în noua șină de mare viteză. „Studiul a fost realizat de consorțiul internațional Atkins Ralis și a avut ca obiect analizarea condițiilor necesare pentru dezvoltarea unui sistem de tren de mare viteză, prin valoríficarea experienței altor state europeneStudiul a analizat proiecte deja implementate în Franța, Germania, Spania sau Turcia și a evidențiat importanța etapizării investițiilor, a utilizării sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2 și a asigurării unei finanțări stabile pe termen lung”, se arată în comunicarea remisă de MinisterulTransporturilor.
În acest context, deși municipiul Sibi este un nod rutier important și unul dintre cele mai dinamice centre economice din Transilvania, ratează oportunitatea unei conexiuni directe la infrastructura feroviară de mare viteză.
Conform datelor furnizate de Minister, proiectul vizează dezvoltarea unui coridor feroviar de mare viteză pe 781,9 kilometri. Acest traseu va fi realizat printr-o combinație de linii noi și modernizarea celor existente, cu un cost estimat de circa 15 miliarde de euro și un cost mediu de aproximativ 19 milioane euro/km.
Scenariul analizat este unul „hibrid”, care presupune modernizarea unor tronsoane pentru viteze de 160–200 km/h și construcția unor segmente noi ce ar permite circulația trenurilor cu peste 200–250 km/h. Implementarea ar urma să fie realizată etapizat, pe sectoare precum Constanța – Fetești, București – Câmpina, Câmpina – Brașov, Brașov – Cluj-Napoca (via Sighișoara – Târgu Mureș) și Cluj-Napoca – Oradea (via Zalău).
Ministerul mai arată că studiul de oportunitate a fost finalizat în decembrie 2025, iar în cursul primelor luni din 2026 urmează să fie demarat studiul de prefezabilitate, cu o durată estimată de 24 de luni de la semnarea contractului. Etapele ulterioare includ studiul de fezabilitate, licitațiile și execuția lucrărilor pentru primele tronsoane, toate condiționate de identificarea surselor de finanțare.
Absența Sibiului din varianta actuală nu înseamnă neapărat că orașul nu ar putea fi conectat în viitor, însă arată direcția strategică pe care autoritățile centrale o iau în calcul în această fază a proiectului. Alegerea traseului ține de criterii tehnice, economice și de integrare în rețeaua europeană de transport, potrivit ministerului. Pentru Sibiu, decizia consemnează mai degrabă o oportunitate ratată în etapa inițială a dezvoltării rețelei HSR, într-un proiect care ar putea redesena harta mobilității rapide din România în următoarele decenii.
Foto: Răzvan NEGRU
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Marius MUNTEANU GHIUR
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Aveati impresia ca ar putea avea tren de mare viteza, cand nu e electrificata linia? :)) ne aj7nge sa avem una cu viteza normala, de 100 la ora, nu de mare viteza.