Analiză Tribuna: 16.679 de persoane cu handicap în județul Sibiu. Peste 5.000 de certificate, eliberate în 2025

Județul Sibiu are peste 16.600 de persoane încadrate într-unul dintre cele trei grade de handicap, potrivit datelor furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu (DGASPC), la solicitarea Ziarului Tribuna. Peste 5.000 de certificate de handicap au fost eliberate în 2025.

La finalul anului trecut, Guvernul Bolojan atrăgea atenția asupra numărului mare de indemnizații de handicap pe care Statul le plătește lunar și îndemna angajații direcțiilor județene de Asistență Socială să demareze un proces amplu de reevaluare a acestor dosare. La acel moment, premierul României relata un caz din județul Mehedinți, unde, într-un birou vamal, nouă din cei 11 angajați aveau certificat de handicap.

Potrivit premierului, la începutul acestui an, statul plătea lunar 957.000 de astfel de indemnizații. Dintre acestea, datele instituțiilor din Sibiu indică un număr de 27.420 de persoane cu dizabilități și însoțitori ai acestora care au primit stimulente finnciare pentru luna decembrie.

90 la sută dintre persoanele cu handicap din Sibiu sunt adulți

Datele furnizate de DGASPC arată că județul Sibiu are un total de 16.679 de persoane încadrate într-un grad de handicap. Dintre ele, 15.100 sunt adulți, încadrați în proporție semnificativă în gradele I (grav) și II (accentuat). În 2026, o persoană adultă din România, încadrată în grad de handicap I, primește o prestație socială compusă din două elemente principale, care se acordă indiferent de venituri. Indemnizația de handicap – adică suma lunară de bază, în cuantum de 529 de lei pe lună, la care se adaugă alți 199 de lei, care reprezintă bugetul personal complementar, un supliment lunar destinat acoperirii unor nevoi personale.

În cazul persoanelor cu handicap grav, care au mențiunea „cu asistent personal” în certificatul de handicap, există opțiunea de a primi indemnizație de însoțitor (care înlocuiește alte prestații) în locul indemnizației de handicap obișnuite. Valoarea acesteia este semnificativ mai mare, respectiv 2.574 lei/lună în 2026, în funcție de opțiunea beneficiarului și de specificul certificatului. Astfel, Agenția Județeană pentru Plăți și Indemnizații Sociale Sibiu (AJPIS), a plătit, în ianuarie 2026, aproximativ 8.977.667,00 lei pentru 27.420 persoane cu dizabilități și asistenții personali ai acestora.

DGASPC subliniază că proporția ridicată a adulților cu certificat de handicap la nivelul județului Sibiu indică nu doar îmbătrânirea populației, ci și acumularea unor afecțiuni cronice, degenerative sau asociate, care duc la pierderea capacității de muncă și autonomie. Și lipsa serviciilor comunitare suficiente și dificultatea integrării pe piața muncii pentru persoanele cu dizabilități sunt factori care contribuie la menținerea acestor valori ridicate, pe termen lung, la nivel național.

5.095 de noi certificate de handicap, 746 de reevaluări

Potrivit datelor furnizate redacției Tribuna, în 2025, DGASPC Sibiu a emis 5.095 de certificate de încadrare în grad de handicap, dintre care 4.212 pentru adulți și 883 pentru copii. Această cifră nu indică automat apariția a peste 5.000 de cazuri noi, întrucât include și certificate eliberate în urma reevaluărilor sau schimbării gradului de handicap. Cifrele de mai sus contrează un volum mare de muncă administrativă și medicală, precum și o presiune constantă asupra sistemului și a finanțelor centrale.

Referitor la numărul de certificate de handicap care au fost supuse reevaluării, autoritățile locale au transmis că, de la începutul anului 2025 și până în prezent, 764 de persoane au fost supuse reevaluării în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 312 din 7 aprilie 2025. DGASPC Sibiu subliniază că un beneficiar de astfel de ajutoare nu poate renunța benevol la indemnizația de handicap. Întreruprerea plăților este posibilă doar după o reevaluare a fiecărui caz, de către o echipă de specialiști ai instituțiilor abilitate.

Reevaluarea poate duce fie la menținerea gradului de handicap, fie la modificarea acestuia sau la eliminarea beneficiarului din sistemul de plăți sociale, în funcție de concluziile medicale. Procedura este una complexă și este menită să asigure corectitudinea încadrărilor. Cu toate astea, procedura ridică și provocări logistice și umane pentru mulți dintre beneficiari. Multe dintre persoanele cu afecțiuni grave sau ireversibile, din Sibiu se plâng că procedeul este unul de durată și anevoios și că sunt necesare mai mult de șase drumuri către medici și alți exprți.

Dizabilitățile sibienilor: fizice, psihice și asociate

Analiza pe tipuri de handicap arată că cele mai frecvente dizabilități ale beneficiarilor de stimulente din Sibiu sunt cele fizice și somatice, urmate de cele mintale și psihice și de handicapurile asociate – situații în care o persoană suferă de mai multe afecțiuni simultan. Creșterea ponderii dizabilităților psihice și mintale este o tendință observată la nivel național și este corelată de către autoritățile centrale cu factori ca accesul limitat la servicii de sănătate mintală, diagnosticarea tardivă, dar și cu efectele sociale ale sărăciei, izolării și stresului cronic.

Municipiul Sibiu concentrează o treime din cazurile din județ

Conform datelor furnizate de DGASPC Sibiu, în municipiul Sibiu trăiesc 5.484 de persoane beneficiare de indemnizație de handicap, cel mai mare număr din județ. Cifre ridicate sunt și în Mediaș (1.757 de cazuri), Cisnădie (592), Avrig (456) și Șelimbăr (380). Primele cinci localități concentrează peste 50 la sută din totalul cazurilor la nivel județean.

Această distribuție reflectă, pe de o parte, că marile localități sibiene oferă acces mai facil la servicii medicale, comisii de evaluare, spitale și infrastructură socială. Pe de altă parte, autoritățile județene atrag atenția că există un fenomen de „migrație socio-medicală internă”, prin care persoanele cu dizabilități sau familiile lor se mută în orașe mai mari, ca să poată beneficia mai ușor de servicii de sprijin din partea statului.

Instituționalizarea rămâne o soluție frecvent utilizată

La finalul anului trecut, 580 de persoane adulte cu dizabilități erau instituționalizate în centre rezidențiale din structura DGASPC Sibiu, situate în localități precum Sibiu, Mediaș, Tălmaciu, Cisnădie sau Dumbrăveni Deși politicile publice – locale și centrale – promovează de ani buni dezinstituționalizarea și viața independentă a persoanelor cu handicap grav, datele arată că, în practică, centrele rezidențiale rămân esențiale, mai ales pentru persoanele fără sprijin familial sau cu afecțiuni complexe.

Premierul Ilie Bolojan și-a exprimat în repetate rânduri opinia că persoanele cu dizabilități ar trebui să plătească impozitul local. El consideră că facilitățile oferite anterior (inclusiv scutiri la impozitul pe apartament sau autoturism) reprezintă sarcini fiscale pe care statul și autoritățile locale nu își mai permit să le susțină și că acestea ar trebui înlocuite pentru a sprijini serviciile publice locale și dezvoltarea comunităților.

Europarlamentarul Nicu Ștefănuță, vicepreședinte al Parlamentului European, a criticat eliminarea scutirilor de impozit local pentru persoane cu dizabilități. El spune că este o decizie greșită și că aceasta „lovește exact în familiile deja împovărate de lipsa sprijinului statului”. El a subliniat că îngrijirea unei persoane cu dizabilități este, în multe cazuri, un efort echivalent cu un loc de muncă cu normă întreagă, și că tăierea facilităților fiscale adaugă o povară suplimentară acestor familii.