Un infarct pe zi, la Sibiu: bolile cardiovasculare, dușmanul invizibil

Zilele trecute, un bărbat de 43 de ani a suferit un stop cardio-respirator într-un autobuz al Tursib și a decedat, în ciuda intervenției echipajelor medicale. Autoritățile nu au comunicat cauza exactă, însă incidentul ar putea fi un semnal de alarmă în legătură cu pericolul tot mai mare reprezentat de bolile cardiovasculare, care nu mai afectează doar vârstnicii.

Datele oficiale ale Unității de Primire Urgențe (UPU) de la Spital Clinic Județean de Urgență Sibiu (SCJUS) arată că, în 2025, a tratat cel puțin un caz de infarct miocardic pe zi, cu un total de 385 de pacienți diagnosticați. Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în județul Sibiu și afectează tot mai mult și persoanele tinere.

Din totalul de 71.314 cazuri înregistrate la UPU, anul trecut, 22.415 – 31,4 la sută din total – au fost urgențe grave sau foarte grave. 48.866 au fost afecțiuni minore sau nonurgente, precum viroze respiratorii, colici abdominale, cefalee sau traumatisme minore, care ar fi putut fi gestionate, în multe cazuri, în ambulatoriu sau la medicul de familie. Printre urgențele grave, personalul medical a intervenit frecvent pentru infarct miocardic, sepsis, insuficiențe respiratorii și traumatisme majore.

Infarctul nu mai ține cont de vârstă

Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în județul Sibiu, urmate de afecțiunile maligne (diferite tipuri de cancer) dar și afecțiunile hepatice sau cele de stomac/ esofagiene. În 2023, 2.114 persoane au murit din cauza problemelor de inimă, iar în 2024 s-au înregistrat 2.011 decese cu aceeași cauză. În 2023, 589 de cazuri au fost asociate cu cardiopatia hipertensivă.

Deși este asociat, în mod obișnuit, cu vârstele înaintate, datele furnizate de Arcadia Spitale și Centre Medicale arată că aproximativ zece la sută dintre pacienții care suferă un infarct au sub 45 de ani.

La nivel național, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces. România se situează printre statele europene cu cele mai ridicate rate de mortalitate, cu peste 830 de decese la 100.000 de locuitori pe an, aproape dublu față de media Uniunii Europene. În 2025, Clinica de Cardiologie Sibiu a înregistrat constant un număr important de internări pentru afecțiuni cardiovasculare, precum sindrom coronarian acut, insuficiența cardiacă, tulburări de ritm și hipertensiune arterială.

„La nivel local, Clinica noastră a implementat strategii pentru reducerea ratei mortalității, inclusiv acces rapid la angioplastie și educație pentru recunoașterea timpurie a simptomelor. În evidențele Clinicii noastre s-au înregistrat aproximativ 370 cazuri de infarct miocardic acut/ an în ultimii trei ani. Infarctul miocardic la persoanele sub 55 de ani a devenit o preocupare tot mai mare în practica cardiologică, inclusiv în Clinica de Cardiologie a SCJUS. Această afecțiune, odată considerată specifică vârstelor înaintate, afectează acum un număr în creștere de persoane tinere și ridică semne de întrebare legate de cauze, factori de risc, semne timpurii și strategii de prevenție. În ultimii ani, am observat o creștere a numărului de internări, care reflectă impactul mare al bolilor cardiovasculare în România. Acestea sunt responsabile pentru peste 60 la sută dintre decese. Tendința este agravată de prevalența ridicată a factorilor de risc, cum ar fi hipertensiunea, în cazul a circa 43 la sută din populație, și obezitatea”, a explicat, în iulie 2025, Teodoru Minodora, șefa Clinicii de Cardiologie a SCJUS.

Cum se produce infarctul miocardic

Infarctul miocardic apare în momentul în care circulația sângelui către mușchiul inimii este întreruptă la nivelul arterelor coronare, cel mai frecvent prin formarea unui cheag de sânge care blochează una dintre aceste artere. În cazul persoanelor tinere, mecanismele implicate sunt diverse și, adesea, se asociază mai mulți factori de risc.

Ateroscleroza cu debut precoce reprezintă una dintre cauzele principale. Depunerile de colesterol pe pereții vaselor de sânge pot apărea la vârste mai mici și sunt favorizate de valori crescute ale colesterolului LDL, fumat și tensiune arterială ridicată.

Fumatul este identificat frecvent drept factor de risc major la tineri, întrucât afectează direct pereții vaselor de sânge și favorizează formarea cheagurilor. Excesul ponderal și diabetul zaharat de tip 2, tot mai întâlnite la vârste tinere, sunt strâns legate de alimentația dezechilibrată și lipsa activității fizice. Acestea contribuie la apariția sindromului metabolic, care crește semnificativ riscul de infarct.

Consumul de substanțe stimulante, precum cocaina sau amfetaminele, poate provoca spasme acute ale arterelor coronare, situație ce poate duce la întreruperea bruscă a fluxului sanguin și la producerea infarctului.

Influența stresului, alimentației și sedentarismului

Stresul prelungit, obiceiurile alimentare nesănătoase și lipsa activității fizice sunt factori care pot contribui la creșterea riscului de infarct miocardic, inclusiv la vârste tinere. Medicii cardiologi explică faptul că expunerea constantă la stres, frecventă în mediile profesionale solicitante și într-un ritm de viață accelerat, este asociată cu modificări hormonale, precum creșterea nivelului de cortizol, care pot favoriza apariția hipertensiunii arteriale și a inflamației vasculare.

O alimentație dezechilibrată, caracterizată prin aport ridicat de grăsimi saturate, zahăr și sare, este corelată cu apariția obezității și a tulburărilor de metabolism lipidic. Și lipsa mișcării regulate poate contribui la dezvoltarea diabetului și a altor afecțiuni cardiovasculare.

Specialiștii recomandă un stil de viață activ și o alimentație echilibrată, precum dieta de tip mediteranean, alături de minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână: mers în pas alert, înot sau ciclism.

Predispoziții genetice și afecțiuni asociate

Antecedentele familiale de boală cardiovasculară apărută precoce, precum infarctul miocardic sau moartea subită la rude de gradul I, înainte de 55 de ani la bărbați și 65 de ani la femei, sunt asociate cu un risc cardiovascular mai ridicat. Un exemplu frecvent este hipercolesterolemia familială, afecțiune genetică ce determină valori crescute ale colesterolului LDL încă din copilărie.

Apariția infarctului poate fi favorizată și de anumite boli, printre care diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, afecțiunile autoimune (ca artrita reumatoidă sau lupusul) și trombofiliile ereditare, care cresc predispoziția pentru formarea cheagurilor de sânge. În unele situații, anomaliile congenitale ale arterelor coronare sau cardiomiopatiile pot contribui la declanșarea evenimentelor cardiace.

Diferențe între bărbați și femei

La vârste sub 55 de ani, infarctul miocardic este mai frecvent la bărbați decât la femei, un aspect pus pe seama protecției hormonale oferite de estrogeni înainte de menopauză. Cu toate acestea, femeile tinere care prezintă factori de risc precum fumatul, diabetul sau utilizarea contraceptivelor orale pot avea un risc comparabil.

Un element important îl reprezintă faptul că, în cazul femeilor, simptomele infarctului pot fi mai puțin tipice, precum oboseala accentuată, greața sau durerile abdominale, ceea ce poate duce la întârzierea diagnosticului și a tratamentului.

Semne care pot indica un infarct miocardic

Identificarea rapidă a simptomelor este esențială pentru intervenția medicală promptă. Manifestările frecvente includ durere toracică persistentă, descrisă ca presiune sau strângere în zona pieptului, cu posibilă iradiere spre brațul stâng, gât, maxilar sau spate; dificultăți de respirație sau senzație de lipsă de aer; transpirații reci, greață sau vărsături; amețeală sau pierderea stării de conștiență; oboseală neobișnuită, mai ales la femei sau la persoanele vârstnice.

În unele cazuri, infarctul poate evolua fără simptome evidente și poate fi descoperit ulterior, în urma investigațiilor medicale. Apariția acestor semne impune solicitarea imediată a ajutorului medical de urgență.