Foto: Guvernul României
Ca urmare a întrebărilor jurnaliștilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietăți, clădiri, terenuri și autovehicule, Biroul de presă al Guvernului a oferit precizări în legătură cu motivele, contextul și impactul măsurilor.
Potrivit informării, România avea una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor din impozitarea proprietăților din Europa, doar 0,55 la sută din PIB, față de media UE de 1,85 la sută. Existau disproporții între localități, iar valoarea impozitelor nu reflecta realitatea economică. Gradul de încasare era redus, iar peste o treime din impozite nu erau colectate. Aceasta a generat pierderi pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili și dependență crescută de transferurile de la bugetul de stat.
Reforma a fost asumată de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2021-2022 și confirmată prin angajamente guvernamentale și planuri fiscale structurale pe termen mediu, aprobate de Comisia Europeană în 2025. Amânările anterioare au pus în pericol atragerea unor fonduri europene importante, între 300 și 500 milioane de euro.
Măsurile au fost adoptate pe 15 decembrie 2025, după întârzieri cauzate de deciziile Curții Constituționale, atacuri politice și proceduri legale. Termenul scurt pentru intrarea în vigoare a impus modificări rapide pentru autoritățile locale, ceea ce a generat disfuncționalități temporare: erori în platforma ghișeul.ro, diferențe între unitățile administrative și sincope în calculul impozitelor. Autoritățile statului lucrează la remedierea acestor probleme.
Aplicarea noilor cuantumuri va crește veniturile din impozitele pe proprietate cu aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, adică peste 30 la sută față de 2025. Creșterea se va distribui astfel: clădiri 1,42 miliarde lei, terenuri 1,09 miliarde lei și autovehicule 1,18 miliarde lei. Sumele colectate rămân la bugetele locale și reduc dependența de transferurile de la bugetul de stat.
Modificările la impozitarea clădirilor și terenurilor
Executivul arată că baza de impozitare a eliminat valori istorice depășite și a pregătit trecerea la impozitarea la valoarea de piață, din 1 ianuarie 2027. În etapa tranzitorie, baza impozabilă crește cu aproximativ 70 la sută, la 2.677 lei/mp, corespunzător unui cost mediu realist de construcție, fără teren și TVA.
Reducerile aplicate anterior clădirilor vechi și blocurilor mari se elimină. Clădirile peste 100 de ani nu mai beneficiază de reducerea de până la 50 la sută. Clădirile între 50 și 100 de ani pierd reducerea de 30 la sută, iar clădirile între 30 și 50 de ani pierd reducerea de 10 la sută. Blocurile cu peste 3 etaje și mai mult de 8 apartamente nu mai primesc reducerea suplimentară de 0,10.
Autoritățile locale stabilesc cotele de impozitare pentru clădirile rezidențiale între 0,08 la sută și 0,2 la sută. În anumite situații, autoritățile locale pot majora cotele și taxele până la 100 la sută. Ca urmare, majorarea medie a impozitelor pe proprietate se situează între 70 la sută și 80 la sută, dar poate depăși acest nivel acolo unde se cumulează efectele actualizării bazei și eliminării reducerilor.
Impozitarea autovehiculelor
Sistemul rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, măsurată în fracțiuni de 200 cm³. Valorile se diferențiază în funcție de norma Euro a vehiculului. Vehiculele mai vechi și mai poluante plătesc sume mai mari, iar cele conforme cu standarde Euro recente plătesc sume mai reduse sau beneficiază de creșteri temperate. Autoturismele hibride sunt taxate în funcție de emisiile reale de CO₂, sub 50 g/km, și nu doar pe baza tipului de motorizare.
Ovidiu BOICA
Răzvan NEGRU
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
Mihai POPA
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Teodora NAN
Cosmin Pal
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Trebe bani la Zelensky.