1,5 miliarde de euro pentru infrastructură strategică: România lansează apelul P9 pentru mobilitate militară și civilă

Ministerul Transporturilor pune la dispoziție un buget impresionant, de până la 1,5 miliarde de euro, pentru dezvoltarea infrastructurii cu utilizare duală – civilă și militară – în cadrul Priorității 9 „Mobilitate Militară”. Ghidul Solicitantului a fost publicat în versiune oficială, iar apelul urmează să se deschidă în decembrie 2025. Proiectele vizează modernizarea și construirea de drumuri și căi ferate aflate pe rețeaua TEN-T, cu accent pe zone strategice precum județul Sibiu, nod esențial în conectivitatea europeană. Beneficiarii eligibili sunt exclusiv administratorii infrastructurii naționale: CNAIR, CNIR și CFR SA.

Prioritatea 9 (P9) – Infrastructură rezilientă cu utilizare duală pentru Mobilitate Militară – din cadrul Programului Transport 2021–2027 pune la dispoziție un buget de 500 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională, cu posibilitatea de supracontractare de până la 1,5 miliarde de euro, ceea ce permite finanțarea unei game extinse de proiecte strategice. Mecanismul de supracontractare, de circa 200% din alocarea de bază, asigură flexibilitatea necesară pentru a contracta toate proiectele mature și relevante pentru obiectivele programului.

Ghidul solicitantului – publicat, cu depunere din 15 decembrie 2025

Ghidul Solicitantului pentru P9 a fost publicat oficial, iar apelul de proiecte va fi lansat la 15 decembrie 2025. Termenul-limită de depunere este 30 iunie 2026, ceea ce oferă beneficiarilor un interval clar pentru pregătirea și încărcarea proiectelor în sistem. Procesul de selecție se desfășoară în regim necompetitiv și urmează principiul „primul venit – primul evaluat”, ceea ce înseamnă că proiectele sunt analizate în ordinea depunerii. Evaluarea poate fi suspendată dacă valoarea totală a cererilor depășește pragul de 200% din alocarea apelului.

Finanțarea proiectelor se realizează prin contribuții combinate: 60% din Fondul European de Dezvoltare Regională și 40% din bugetul de stat. Beneficiarii trebuie să demonstreze capacitatea de cofinanțare, iar proiectele sunt contractate în limita bugetului total pus la dispoziție, având în vedere regulile de supracontractare.

Modernizarea infrastructurii strategice și utilizare duală

Apelul P9 are un rol esențial în modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare românești, având ca scop creșterea rezilienței infrastructurii de apărare și facilitarea mobilității militare în Uniunea Europeană. În același timp, intervențiile finanțate produc beneficii directe pentru transportul civil, îmbunătățind conectivitatea națională și europeană. Prioritatea contribuie la consolidarea rețelei TEN-T și la dezvoltarea unei infrastructuri capabile să răspundă cerințelor strategice de securitate, logistică și mobilitate, atât pentru militari, cât și pentru populație.

Zone geografice vizate. Sibiu – nod strategic TEN-T

Investițiile eligibile se referă la infrastructura situată pe rețeaua TEN-T, care traversează principalele coridoare europene ce conectează România de restul Uniunii Europene. În acest context, județul Sibiu reprezintă un punct strategic, deoarece se află la intersecția unor rute esențiale pentru transportul național și european. Poziționat pe Coridorul Rin–Dunăre și legat în mod natural de Autostrada A1, de viitoarea Autostradă Sibiu–Făgăraș și de coridoarele feroviare modernizate, Sibiu devine un nod logistic prioritar atât pentru mobilitatea civilă, cât și pentru cea militară. Proiectele care includ tronsoane rutiere sau feroviare din zona Sibiu se aliniază perfect obiectivelor apelului, contribuind la creșterea rezilienței și a conectivității regionale.

„Rețeaua primară la nivelul României este întinsă pe aliniamentul rețelei TEN-T Centrale și Globale și conectează toate regiunile de dezvoltare și cei mai importanți poli de creștere economică din România. Din rețeaua rutieră primară fac parte și primele 18 orașe din România în raport cu nivelul populației (peste 125 000 locuitori), respectiv municipiile București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța, Craiova, Brașov, Galați, Ploiești, Oradea, Brăila, Arad, Pitești, Sibiu, Bacău, Baia Mare, Buzău, Drobeta Turnu-Severin, importante centre socio-economice și demografice.

Investițiile în infrastructura feroviară și rutieră finanțabile în cadrul acestei priorități vor contribui la aducerea rețelei TEN-T Core și Comprehensive la standardele dual-use”, se menționează în documentul analizat de Tribuna Financiară.

Beneficiari eligibili: administratorii infrastructurii naționale

Potrivit ghidului, pot depune cereri de finanțare doar entitățile care administrează infrastructura de transport la nivel național: Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) și Compania Națională de Căi Ferate CFR SA (CFR). Acestea sunt singurele instituții eligibile, întrucât proiectele finanțate se referă la infrastructură rutieră și feroviară de interes național situată pe coridoarele TEN-T. Ghidul nu permite depunerea proiectelor în parteneriat, iar autoritățile locale sau operatorii privați nu sunt eligibili.

Tipuri de proiecte finanțate

Apelul acoperă trei categorii mari de intervenții. Prima include proiecte de construire, modernizare sau reabilitare de drumuri situate pe rețeaua rutieră TEN-T, atât Centrală, cât și Globală. A doua categorie finanțează modernizarea sau construirea de infrastructură feroviară aflată pe rețeaua TEN-T Centrală. În cadrul celei de-a treia categorii sunt finanțate proiectele de sprijin pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru investiții strategice, cum ar fi podul peste Dunăre România–Bulgaria.

Apelul P9 reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de finanțare pentru infrastructura strategică a României în actuala perioadă de programare. Administratorii infrastructurii naționale – CNAIR, CNIR și CFR SA – intră astfel în etapa de pregătire a unor proiecte care pot redefini conectivitatea României la nivel european.

Interviu publicat în ediția print din 4 decembrie 2025 în suplimentul Tribuna Financiară