Marius Emilian Novac, inspector școlar general: „Valorile nu se predau din manuale, ci se transmit prin exemplul personal”

Inspectorul școlar general nu este doar un administrator al sistemului educațional, ci un veritabil arhitect al armoniei în școală. El trebuie să gestioneze cu tact și fermitate situații complexe, să medieze interese diverse și să ia decizii rapide, dar echilibrate. Mai mult, este un liant între oameni, instituții și idealuri educaționale.

Acest model de leadership educațional este cel agreat de inspectorul școlar general Marius Emilian Novac.

TRIBUNA: Domnule profesor, vă propunem să începem acest dialog pornind de la vocație și funcție Cum păstrați echilibrul între ele? 

MARIUS EMILIAN NOVAC: Echilibrul nu ține doar de organizarea timpului, ci de identitate profesională. Vocația de profesor de istorie îmi ghidează toate deciziile. Chiar dacă nu mai sunt zilnic la catedră, privesc educația cu empatie și respect pentru elevi. Funcția de inspector presupune viziune, strategie și responsabilitate față de întregul sistem. Sper că eforturile echipei ISJ Sibiu se reflectă și în rezultatele bune și foarte bune care definesc învățământul sibian.

Fiecare funcție publică ocupată de o persoană stârnește o curiozitate firească despre aceasta. Dumneavoastră când ați simțit că drumul profesional este potrivit?

Mărturisesc că din liceu am simțit o atracție profundă pentru ideea de a explica, de a ghida și de a construi punți între informație și înțelegere. Am avut un profesor care nu doar preda, ci inspira… mi-am dorit să pot face același lucru pentru alții. M-a fascinat mereu modul în care o explicație bine aleasă poate aprinde curiozitatea și încrederea unui elev.

Ulterior, au fost multe momente care mi-au confirmat că sunt pe drumul potrivit. Îmi amintesc de un elev perceput ca fiind dezinteresat. La finalul unei ore, mi-a spus: ”Pentru prima dată, chiar am înțeles lecția”. Astfel de momente, simple, dar profunde, mi-au arătat că impactul unui profesor se măsoară nu doar în rezultate, ci în transformările autentice din parcursul fiecărui elev.

Lăsați să se înțeleagă că lecții pregătite cu temeinicie pot forma conștiințe. Ne puteți devoala o astfel de lecție memorabilă și de ce a rămas specială pentru dumneavoastră?

Pot să răspund fără ezitare: a fost o lecție de istorie despre Revoluția din 1989. Am transformat-o într-o lecție vie, nu doar o succesiune de date. Am simțit că este specială din reacția elevilor: au început să pună întrebări despre curaj, libertate și responsabilitate civică. Au plecat de la curs cu sentimentul importanței istoriei. Atunci am simțit că lecția a depășit pragul informării… formam conștiințe.

Ce mesaj transmiteți unui tânăr care se gândește să formeze conștiințe în învățământ?       

Educația este una dintre cele mai frumoase forme de leadership. Dacă simți pasiune pentru lucrul cu tinerii, dorința de a învăța continuu și bucuria de a vedea progresul altora, învățământul poate fi o cale plină de sens și satisfacții.

Dincolo de programa școlară, care ar fi valorile pe care un profesor poate să le transmită elevilor?

Este o întrebare esențială pentru orice cadru didactic care își asumă rolul de formator de caractere. Valorile nu se predau din manuale, ci se transmit prin exemplul personal, prin atmosfera creată în clasă și prin activități care stimulează reflecția și colaborarea. Astfel, stimulăm integritatea, respectul autentic – nu doar formal, demnitatea fiecăruia, empatia și curajul de a spune adevărul, recunoștința, creativitatea, responsabilitatea față de sine și față de ceilalți, dar și bunătatea care se poate manifesta și prin gesturi mărunte. Toate cele enumerate sunt în atenția cadrelor profesorale, iar virtutea promovării lor trebuie apreciată.

Coeziunea mediului educațional se manifestă și în fața provocărilor anului școlar 2025–2026? Ce inițiative locale ați susținut pentru a îmbunătăți infrastructura școlară și accesul la educație? 

Printre cele mai mari provocări se numără criza de profesori calificați, infrastructura precară și inechitatea educațională. La ISJ Sibiu, tratăm aceste probleme prin măsuri urgente, colaborare interinstituțională și implicare comunitară.

Educația rurală este o prioritate strategică pentru noi – echitabilă și accesibilă tuturor. În opinia mea, educația rurală nu este o cauză pierdută, ci o oportunitate. ISJ Sibiu își propune să transforme școlile rurale în spații de dezvoltare, nu de compromis. Prin politici coerente, investiții direcționate și implicare comunitară, județul poate deveni un model de echitate educațională în România.

Referitor la inițiative locale, pot să vă spun că am coordonat la nivel județean programul PNRR pentru dotarea cu mobilier școlar și aparatură IT, și programul PNRAS, care finanțează peste 40 de școli din județ, cu o valoare totală de peste 121 milioane lei. Investițiile acoperă programe remediale, masă caldă, consiliere, dotări digitale și activități extracurriculare.

Dacă ați putea schimba un singur lucru în sistemul educațional românesc, care ar fi acela? Și care ar fi profilul unui dascăl bun? Aș pune accent pe echitatea educațională, în special în mediul rural. Este vital ca toți elevii, indiferent de zona în care trăiesc, să aibă acces egal la resurse și oportunități.

Cât privește profilul dascălului performant, ar trebui să iubească această meserie și să o practice cu pasiune. Trebuie să dezvolte competențe digitale avansate, adaptabilitate, gândire critică și creativitate, abilități de colaborare și cunoașterea pedagogiei incluzive.

O ultimă întrebare: tehnologia în educație este aliat sau obstacol? 

Înainte de a răspunde, vin cu următorul enunț: Educația dincolo de vocație și viziune este cea mai frumoasă formă de leadership. În procesul educațional, tehnologia este un aliat valoros dacă este folosită corect. Ea facilitează predarea, stimulează creativitatea și ajută la adaptarea metodelor la nevoile elevilor. Dar pentru a fi un sprijin real, profesorii trebuie să dezvolte competențe digitale și inteligență emoțională.