(FOTO) Când orgoliile și rivalitățile din teren, de demult, lasă loc prieteniei și voii bune. Vechii ”șoimi” și foștii jucători ai Interului, ovaționați din nou de suporteri

Cum se întâmplă de obicei, nu numai în fotbalul românesc, mai tot timpul, între două echipe din aceeași localitate a existat întotdeauna rivalitate. Și va existat cât timp acest nobil sport îi va mai bucura pe nebunii frumoși ai stadioanelor de-acum încolo. Exemple celebre – de la noi sau de pretutindeni – stau mărturie din cele mai vechi timpuri. Ripensia cu Chinezul și CFR Timișoara, Carmen cu Unirea Tricolor București (Juventus, CFR sau Ciocanul intrând și ele în ”horă”, Universitatea și CFR Cluj, Steaua versus Dinamo și câte și mai câte exemple ar putea fi date…

Iar din afară, Lazio și AS Roma, Inter și AC Milan, Juventus și AS Torino în Italia, Real vs. Atletico Madrid în Spania, Bayern și Munchen 1860 în Germania, Benfica și Sporting Lisabona în Portugalia, Manchester-ul britanic, cu ”diavolii roșii” și ”cetățenii”. Arsenal și Fulham, la Londra. Ori mai de aproape, Steaua Roșie și Partizan Belgrad, în Serbia, MTK și Honved Budapesta, în Ungaria, ”Galata” și Beșiktaș, la turci, ȚSKA și Levski Sofia, în Bulgaria, AEK și Panathinaikos Atena la greci. Iar exemplele pot continua la nesfârșit…

Foto: Vali MACREA

Asemenea lor, și Sibiul a avut marea ei rivalitate, între Șoimii și Inter. Două echipe care, la un moment dat, s-au războit având drept miză arena din Parcul Sub Arini. Pierzând, ”șoimii” au fost izgoniți – poate e prea mult spus – la IPAS, pe terenul renumitei fabrici de componente auto.

Foto: Vali MACREA

Da, rivalitate a existat și la Sibiu, dar mai mult între suporteri, totuși în să în limitele decenței, nu ca prin alte părți, când fanii se-aleargă unii pe alții și se iau la trântă. Între jucători, rivalitatea – în rarele momente în care s-au întâlnit totuși – a fost doar pe teren, pentru că mulți dintre ei au schimbat echipamentul uneia cu al celeilalte, iar în afara gazonului, mulți dintre ei erau prieteni.

Între timp, și Șoimii, și Interul au pus lacătul pe poartă, culmea, în același an, 2000. Dar n-au murit niciodată în inimile suporterilor, care le păstrează amintirea deși s-a scurs deja un sfert de veac de la desființarea celor două.

Foto: Vali MACREA

Iar sâmbătă seara, ”Voința” a fost locul în care ”șoimii” și interiștii s-au reîntâlnit între ei și cu suporterii, majoritatea trecuți de prima tinerețe, care i-au aplaudat din tribunele celor două arene de pe Cibin, pretextul fiind un meci de old-boys în care scorul a fost ținut numai până la un anumit punct și în care ambele combatante au ținut morțiș să termine la egalitate pentru a disputa și prelungirile, repriza a treia, la ”Carul cu flori”.

Foto: Vali MACREA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Au fost alături, de la emblematicii antrenori cu care Interul promova și ulterior câștiga Cupa Balcanică, Marian Bondrea și Viorel Hizo, la Jan Gavrilă, alt antrenor care și-a legat în mare parte destinul de fotbalul sibian. Teodor Bega, fost președinte al ”șoimilor”, Petre Purima, Marin Barbu, carismaticul antrenor, fost jucător, de asemenea, la Șoimii, în prezent observator în Superligă… Dan Colesniuc, actualul primar al Hunedoarei, fost jucător la Șoimii, dar și… Dumitru Stângaciu, fostul portar al Stelei, care n-are nici în clin, nici în mânecă ceva cu Inter sau Șoimii, dar care a ținut să dea o fugă pe weekend la Sibiu, să se revadă cu vechi prieteni.

Foto: Vali MACREA

Terenul părea să se fi înclinat la început înspre poarta ”roș-negrilor”, culorile tradiționale ale echipei Șoimii. Mircea Rotar, Vasile Șoaită, Sorin Marcu, Mircea Rotar sau inconfundabilul Ion Gheorghe au avut ceva de furcă (scuzată fie cacofonia) cu mai tinerii Tinel Tolciu, Neluțu Luca, Eugen Beza, Luci Cotora, Ovi Tâlvan, Pogăcean, Claudiu Moldovan, Adi Popa sau verii Szeghedi…

Disputa s-a mai echilibrat după ce a scăzut și media de vârstă a ”șoimilor”. Vasilică Armenean a început să hărțuiască apărarea adversă ca pe vremurile când o făcea în tricoul Interului și, mai apoi, al ”șoimilor”.

Foto: Vali MACREA

S-a căzut la pace pentru două reprize a câte jumătate de oră fiecare, dar cei din teren parcă nu se mai săturau să alerge după ”coțofană” sau să se taxeze în fel și chip. Iar cei de pe margine, suporteri mai vechi sau mai tineri, nu în ultimul rând cei dragi, soții, copii și nepoți, ar fi vrut să dureze mai mult de-atât, atât de încântați și de bucuroși erau de bucuria celor din teren. Cei din teren care, odată terminată ”benzina”, lăsau locul altora de pe margine până ce ”stocul” de rezerve a fost epuizat complet.

Foto: Vali MACREA

Iar ca ”meniul” să fie complet, meciul a fost arbitrat de fostul ecuson FIFA Aron Huzu. Observator în Superligă, în momentul ăsta, ”nea Nică” a avut parte de o experiență pe care n-a trăit-o pe când arbitra: la o lovitură liberă din marginea careului a fost chemat la margine de ”VAR” ca să revadă faza! Spre amuzamentul celor din teren și de pe margine…

S-a râs mult, glume de vestiar, unele pe seama kilogramelor în plus sau a tricourilor ușor întinse pe corp. Cei care întrețineau atmosfera pe vremuri în echipă, prin cantonamente sau în afara terenului, au intrat și-acum… prin ”alunecare” la adresa foștilor colegi sau a adversarilor.

Foto: Vali MACREA

S-au depănat amintiri nenumărate. Sunt 30-40, poate chiar 50 de ani pentru unii de când au agățat ghetele-n cui, dar și acum își aduc aminte de parc-ar fi fost ieri ce trăsnăi făcea unul sau altul.

În timp ce mingea zburda între cele două porți în care Adi Blid, Florin Cotora sau Adi Holom de-o parte, Dan Călinescu sau Zoli Dangl de cealaltă, se străduiau să le pună lacăt (ce-i drept, nu cu prea multe șanse), fiecare gest, fiecare pas, fiecare mișcare având o poveste de spus. A fost dificil să observi totul, să asculți ce aveau de spus toți cei de pe margine, ori din teren. Ți-ar fi trebuit sute de ochi și zeci de urechi.

Foto: Vali MACREA

Ca de obicei, ce-i frumos, ține puțin, mult prea puțin. Așa a fost și prima întâlnire între interiști (care, apropos, ar fi fost mai frumos dacă ar fi apărut într-un echipament în culorile tradiționale, bleu și albastru, dar cu siguranță așa vor sta lucrurile data viitoare) și ”șoimi”. O sărbătoare a fotbalului sibian, care ar fi trebuit musai să aibă loc în ”catedrala” fotbalului sibian, pe arena din Parcul Sub Arini (acolo unde, cu siguranță, se vor consuma următoarele întâlniri de genul ăsta).

Ei au fost protagoniștii

Dintre cei chemați, o parte n-au putut ajunge la Sibiu de data asta. Iar dintre cei veniți, nu toți au putut să intre și pe teren, dar au fost la fel de prezenți și de plăcuți și de pe marginea terenului.

Foto: Vali MACREA

Zoli Dangl, Marius Roman, Adi Voinea, Ilie ”Tilihoi” Popa, Florin Szabo, Sebastian Radu, Constantin Cosma, Petre Ucidău, Mircea Rotar, Delin Drașoveanu, Marius Iacob, Ciprian Drăgoi, Pavel Mila, Darius Câmpean, Puiu Muscă, Nicu Florescu, Bogdan Beleț, Dan Dragoman, Nicu Văcar, Mircea Galață, Dorin Irod, Ion Gheorghe, Dan Curtean, Dan Moromete, Ovidiu  Martin, Didi Bârză, Dan Călinescu, Emil Bârsan, Marin Barbu, Petre Purima, Dorian Ștefan, Vasile Șoaită, Teodor Bega, Traian  Frățilă, Ioan ”Negoro” Negru, Dan Colesniuc, Vasilică Armenean, Cornel Cașolțan, Ilie Banciu, Aron Huzu, Sorin Marcu, Bogdan Cherecheș, Dan Raica, Marius Stoica, Lucian Petre, Marian Bondrea, Ioan Corlaciu, Cristi Morariu și Uțu Bucșe pe de o parte, Marian Comăniciu, Adi Popa, Tinel Tolciu, Adrian Demian, Nicu Laurențiu, Ovidiu Maier, Mihail Majearu, Viorel Hizo, Jan Gavrilă, Adrian Blid, Adrian Holom, Florin Cotora, Lucian Cotora, Ovidiu Tâlvan, Victor Glăvan, Dorin Zotincă, Marian Mărgărit, Petre Purima, Eugen Beza, Marius Szeghedi și Cornel Szeghedi și Sandu Boar au fost protagoniștii acestui eveniment frumos și atât de încărcat de amintiri.

Foto: Vali MACREA

Repriza a treia…

Deși repriza de prelungiri durează cât o treime dintr-una normală, la fotbal, repriza a treia, cea de la ”Carul cu flori”, a fost mult mai lungă, s-a întins pe ore întregi. ”Șoimii” sunt mai obișnuiți cu astfel de ”prelungiri” pentru că, de mulți ani, se revăd cu diverse ocazii măcar de două ori pe an. Pentru interiști, e pentru prima dată, dar odată spartă gheața, promit să le ia exemplul prietenilor din celălalt cartier.

Fără doar și poate, pentru toți, de la protagoniști la suporteri, întâlnirea a fost ceva frumos, emoționant, încărcată de bucurie și prilej de depănat amintiri. Iar printre cei care au simțit-o cel mai bine pe pielea lor au fost suporterii, prea puțini la număr de data asta, care însă au cântat cântecele vechi ale celor două galerii și au fluturat steaguri în culorile ”șoimilor” și interiștilor. Cei care au fost, sâmbătă seara, pe ”Voința”, au împărtășit și cu alții, unii chiar de la mare depărtare, momentele emoționante, transmițându-le tuturor celor pe care, cu multă vreme în urmă, îi aplaudau și ovaționau din tribunele stadioanelor din Sub Arini și IPAS, COMPA mai târziu, că îi îmbrățișează cu drag și îi mai așteaptă…

Foto: Vali MACREA

Oplus_16908288

Oplus_1908288