Sadu, comuna unde oamenii își scriu împreună viitorul

În Sadu, modernizarea poartă chipul comunității. Primarul Valentin Ivan vorbește despre o administrație care nu doar digitalizează, ci ascultă, implică și construiește împreună cu oamenii. Din dialogul constant cu locuitorii s-au născut proiecte care îmbină tehnologia cu identitatea locală, iar transparența și încrederea au devenit fundația unei dezvoltări cu direcție strategică. Între agroturism, tradiții și peisaje naturale care-ți taie respirația, Sadu își modelează destinul printr-o revoluție tăcută – una în care fiecare locuitor își regăsește locul în marea familie a comunei.

În documentarea pentru interviu am observat menționată pe site-ul primăriei expresia: digitalizarea, evoluția și revoluția în administrație. Sunt aceștia pilonii pe care v-ați construit și vă implementați strategia de dezvoltare a comunei?

Da, cu siguranță. Provocarea transferului către o altă etapă de dezvoltare care are în plan principal componenta de digitalizare, am considerat noi că este o evoluție și revoluție din perspectiva procesului operațional, fluxului din primărie, pentru că vorbim despre o schimbare radicală, nu doar de formă, ci și de fond. Și ăsta este motivul pentru care am abordat lucrurile bazându-ne pe cele trei principii.

Administrația online și încrederea offline

Care este feedback-ul cetățenilor din această perspectivă? În România, nu toată lumea are abilitățile necesare să acceseze site-uri, să urmeze toate procedurile pentru a executa o plată sau pentru a solicita un document și așa mai departe.

Așa este. Eu zic că în reforma asta pe care trebuie să o facă sistemul public și sistemul administrației publice locale este nevoie de parteneriatul serios și solid cu cetățeanul. Pentru că putem să ne digitalizăm noi cât se poate de mult, însă e nevoie ca și răspunsul cetățeanului să fie cel care să ne conducă spre rezultatele pe care noi ni le-am propus. Iar pentru asta avem nevoie de comunicare, să facem vizibile oportunitățile și, cel mai important lucru, să se vadă și efectele acestui proces, să se vadă rezultatele palpabile. Când dorești, spre exemplu, să obții un certificat de atestare fiscală de acasă, de la biroul notarial sau de oriunde și în câteva secunde l-ai și obținut pe e-mail, cred că nu poate să determine pe cineva să vrea să meargă fizic la primărie ca să completeze o cerere scrisă.

Un alt indicator este cel care vizează segmentul de plăți efectuate online. Suntem mulțumiți, se putea și mai bine, dar suntem mulțumiți de progres. Am ajuns la un grad de încasare de 60% la nivelul taxelor și impozitelor locale realizat exclusiv pe platforma online. Mai avem un exemplu de eficiență, cu care nu ne mândrim neapărat, însă pe linie de circulație sau de ordine publică amenzile se plătesc online, chiar la locul constatării. Dăm posibilitatea contravenientului să facă plata amenzii pe loc, evident, dacă are și resursele electronice. Este o optimizare maximă a procesului.

Lucrăm destul de bine pe linia depunerii cererilor preliminare, în special, pentru obținerea certificatelor de urbanism.

Platforma online ne ajută foarte mult în înregistrarea și gestionarea sesizării unor probleme. Datorită transparentizării informațiilor publice și răspunsurilor pe care le oferim pe diferite canale de comunicare, fie că vorbim de site, de social media – Facebook și Instagram, constatăm că ne bucurăm de un grad de încredere în rândul cetățenilor.

În această perioadă, poate mai mult decât oricând, este extrem de importantă încrederea cetățenilor în instituțiile publice.

Această practică, de fapt, un exercițiu permanent de transparență, vine, în primul rând, dintr-un simț de respect față de cetățean și, în al doilea rând, dar deloc lipsit de importanță, din simțul răspunderii morale. O colectivitate se guvernează cu aportul cetățeanului. Cetățeanul nu doar că trebuie să fie informat, dar trebuie să fie și participativ, activ în procesul de dezvoltare și de operaționalizare, care vizează o reformă administrativă.

Sunt implicați cetățenii în ceea ce se întâmplă în comună? Este facilă relaționarea dintre instituție și cetățeni?

Da. Putem să măsurăm ultima consultare publică pe care am avut-o cu privire la achiziția unui teren de care avem foarte mare nevoie pentru dezvoltarea unui mini-hub educațional în zona grădiniței noi, pe care vrem să extindem toate utilitățile necesare, respectiv terenul multifuncțional de sport, locul de joacă pentru copii. Vrem să construim o creșă și o remiză de pompieri. În proporție de 90%, cetățenii ne-au dat girul să dezvoltăm acest proiect pentru că și ei au considerat că este oportun.

De asemenea, în urma consultării cu cetățenii am adus completări la strategia de dezvoltare locală pe componenta de turism. Vorbim despre un traseu tematic care va conecta Tocile cu zona pieței centrale din comuna Sadu, unde vrem să gândim o zonă de protecție istorică în proximitatea monumentului istoric Biserica din lemn și să facem cunoscută istoria comunității noastre prin cele trei mari personalități ale comunei, prin amenajarea Rotondei Corifeilor. Ne-au plăcut foarte mult sfaturile și viziunea unor consăteni, care au conturat o serie de direcții spre forma finală a proiectului.

Turismul – identitate, natură și povești locale

Pentru că ați menționat de turism, comuna Sadu, spre deosebire de multe altele din România, are acest privilegiu și această oportunitate de a face turism și de a beneficia de pe urma turismului. Pe ce principii și proiecte dezvoltați acest segment? Unde vedeți comuna Sadu în următoarea perioadă din acest punct de vedere?

Este o componentă foarte importantă din strategia de dezvoltare locală. Aș vrea să vă trec printr-o foaie de parcurs subliniind etapele evolutive ale demersurilor de-a lungul timpului. Din fericire, comuna Sadu, după care din păcate, în 1993-`94, când  s-au pus bazele dezvoltării rurale, a fost parte din ANTREC (n.r. Asociația Națională pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural). Din păcate, doar la festivismul de pornire am fost prezenți, după care am lăsat comuna Bran să se ducă pe direcția ei, iar câteva comunități din zona Mărginimii Sibiului și noi am cam rămas în gară. Nu știu care a fost motivul, v-am spus că nu-l căutăm, că nu ne ajută la nimic acum.

De când suntem noi în slujba comunității, am făcut o evaluare radicală vizavi de situația asta și ne-am recalibrat direcția. Am considerat că o dezvoltare sănătoasă din punct de vedere al turismului trebuie să aibă la bază o infrastructură, care să asigure nu doar beneficiarilor, ci și antreprenorilor sau celor care sunt angrenați în zona de turism, tot confortul necesar. Și atunci am centrat viziunea noastră de dezvoltare pe revoluționarea infrastructurii serviciilor publice de utilități. Din păcate, cum merg lucrurile la noi, atât din punct de vedere financiar, dar și din punct de vedere structural al politicilor publice pe investiții, timpii au fost destul de lungi. Însă ca urmare a demersurilor noastre, astăzi putem să reluăm această foaie de parcurs pe care ne-am stabilit-o și, într-un ritm susținut, să dăm drumul dezvoltării turistice pe raza comunei Sadu.

Cum intenționați să implicați tinerii, să impulsionați spiritul antreprenorial al acestora în această industrie?

În urma discuțiilor pe care le avem cu tinerii, în mod special, care sperăm noi să fie cei care să revitalizeze acest sector și să-i dea explozia de care are nevoie, am regăsit dorință dinspre ei, precum și o cerere de parteneriat cu autoritățile publice locale pe acest drum, iar asta ne bucură foarte mult. Răspunsul nostru o să fie pe măsură.

Pe linia reglementărilor urbanistice și de actualizare a proprietății asupra terenului, suntem în plin proces de implementare și este realizat în proporție de 80% pe extravilan și acum suntem în intravilan.

Cum sprijiniți dezvoltarea unui ecosistem în industria turismului?

Strategia noastră de dezvoltare este centrată direct pe linia de dezvoltare a turismului rural, agroturismului și a economiei locale. Punem focusul pe ferme, pe producătorii locali și pe turiști. Pe baza datele statistice care măsoară numărul de turiști, observăm un trend de creștere mulțumitor, cu mențiunea că oferta noastră în ceea ceea privește structurile de cazare este încă în faza de pionierat.

Sub acest aspect, am inițiat în această perioadă dialoguri reale cu potențialii investitori. Nu ne ducem neapărat pe unități clasificate la nivel hotelier, ci pe casa de la țară, punctele gastronomice locale, pensiunile agroturistice.

Vizăm organizarea unui centru de informare turistică ghidat, cu o persoană ghid care să acompanieze turiștii la toate obiectivele turistice din zona noastră.

Intrăm într-un sistem integrat de conectivitate la nivelul turiștilor din zona Mărginimii Sibiului prin intermediul transportului metropolitan. Am fost inițiatorul și promotorul unui tip de abonament pentru zona metropolitană, valabil 24 sau 72 de ore, prin care turistul are posibilitatea să parcurgă cu mijloace de transport în comun toată această zonă, fără a mai schimba autobuze.

Vrem să exploatăm la scara noastră întreaga ofertă a comunei Sadu din punct de vedere peisagistic, din perspectiva obiceiurilor tradiționale, specificului arhitectural. Avem un exemplu în comuna vecină Râu Sadului care a dezvoltat sănătos turismul la țară. Țara Colibelor este una dintre cele mai sănătoase dezvoltări rurale de nișă. Este pentru cei care preferă natura, pentru cei care vor să se întoarcă la modul de viață a bunicilor. Fiind poarta de intrare în Țara Colibelor, noi avem obligația să ne aducem aportul prin asigurarea unui plus de valoare pe sectorul ăsta, păstrând cât se poate de mult rigoarea urbanistică, asigurând conservarea ecosistemului și liniștea naturii.

Acesta este motivul pentru care am completat strategia de dezvoltare cu cele două componente tematice. Una este pe componenta raportată la un eveniment istoric pe care comunitatea l-a trăit prin vizita Împăratului Iosif al II-lea la Tocile. Este și titlul proiectului – Drumul Împăratului, în cadrul căruia vrem să scriem harta vizitei împăratului. Și a doua componentă constă în proiectul de dezvoltare a Văii Sadului, care se și numește Porta de Intrare în Țara Colibelor.

În toată această strategie, presupun că și proiectul de amenajare a traseului cicloturistic își are rostul. În ce stadiu de execuție se află?

Avem două proiecte pentru piste de bicicletă, respectiv continuarea pistei de la Cisnădie, pe toată zona Tocile, pentru care nu am obținut încă finanțare, nici nu am accelerat procesul de finanțare dat fiind faptul că încă mai lucrăm la realizarea rețelelor de infrastructură edilitare – canalizare și gaze, plus integrarea infrastructurii logistice de transport metropolitan. Așteptăm soluții de finanțare pentru implementarea acestui proiect cu succes.

Cu al doilea proiect de pistă de bicicletă – traseul Mocăniței, suntem în implementare. Exact în această perioadă suntem în evaluarea celor trei oferte eligibile, care vor avea în maxim 10 zile finalul și clasificația cu privire la eligibilitate și vom desemna câștigătorul. Este finanțată, chiar dacă în această perioadă finanțările publice sunt puse sub semnul întrebării. Suntem într-o zonă eligibilă, avem o notă de atenție pe suspendarea finanțării în această perioadă, dar sperăm în deblocarea finanțării și să continuăm proiectul. Pista urmează exact amprenta traseului Mocăniței.

Ce poate să descopere turistul din punct de vedere gastronomic?

Este important să ne punem în valoare toate obiectivele turistice, dar avem o ofertă destul de limitată cu privire la gastronomie și asta mă nemulțumește și pe mine, pentru că nu găsim acele puncte gastronomice locale care să ofere turiștilor bogăția gastronomică specifică. Putem să valorificăm la maxim modul în care se gătește tradițional, după rețetele pe care noi le avem și le păstrăm. Am avut șansa de a fi înființat primul punct gastronomic local la Cămara Chivuței. Acum a intrat într-o etapă de reamenajare și reorganizare. Ulterior, a fost amenajat al doilea punct gastronomic local, respectiv pensiunea Casa Măgura de la Tocile, care are o ofertă destul de interesantă vis-a-vis de cazare.

Insistăm pe tema impulsionării tinerilor de a-și deschide poarta casei și de a invita turiștii la masă ca într-o familie extinsă, iar la final să emită și nota de plată. Este o oportunitate de afacere, care poate asigura un venit considerabil pentru gospodărie.

Investiții, parteneriate și bugetul unei comunități în creștere

Pentru toate aceste inițiative demarate de administrație e nevoie de fonduri, din diferite surse. În această perioadă e mai dificilă obținerea de finanțare externă. Mai există alternativa bugetului local. Care este aportul mediului economic la bugetul primăriei?

Primăria Sadu are un buget în evoluție, cu o dinamică de creștere de mai mult timp, dar este o creștere timidă, pentru că noi nu am avut un sector economic astfel încât să ne aducă un aport substanțial la buget. Avem doi poli care contribuie la dezvoltarea comunei noastre și susținerea autofinanțării. Vorbim despre Tocile, dar nu doar din dezvoltare urbanistică, ci și din activitatea firmelor cu sediu local. Și mai există o arie industrială pe zona Tălmaciului, unde antreprenorii locali au început să-și dezvolte business-urile. Ne așteptăm la o dezvoltare accelerată după ce vom avea aprobat Planul Urbanistic General.

Care este dimensiunea bugetului Primăriei Sadu și cât din acest buget reprezintă partea de investiții?

Din veniturile proprii – taxe și impozite locale – reușim să alocăm anual câte un milion de lei pentru proiectele de dezvoltare locală. Această alocare a fost posibilă  doar din ultimii doi ani, când am simțit o creștere a numărului agenților economici de pe raza comunei Sadu, în Tocile și zona Tălmaciului.

Pe cifre, urmărind evoluția veniturilor, la secțiunea de dezvoltare, am avut o creștere absolută de 416.000 de lei, reprezentând un procent de 8,5% față de 31 august 2024. La același capitol de dezvoltare avem un aport de peste 7,8 milioane lei, creștere de 488%. Sumele provin din PNRR pe programele de dezvoltare pe care le avem acum în implementare pe eficiență energetică și pe toate celelalte componente și din Programul Național „Anghel Saligny” cu infrastructura de canalizare pe zona Tocilă și gaze.

În acest moment, ne concentrăm să închidem lucrările pe infrastructura utilităților publice pentru a opri disconfortul. Am încercat, exact cum am făcut și dezvoltarea pe zona vetrei satului, să închidem ciclul utilităților subterane, respectiv toate rețelele de apă, canalizare, gaze, canal pluvial, rețele electrice, după care să venim cu suprastructura – reabilitarea drumurilor. Întotdeauna am respectat principiul logic – lucrări subterane, după care am venit cu modernizarea drumurilor, pentru a evita spargerea și refacerea.

Cum pregătiți următoarea perioadă din perspectiva investițiilor și ce domenii aveți în vizor?

Noi suntem foarte bine pregătiți. Dar aici m-ați atins la o coardă sensibilă. Cred că statul ar trebui să răspundă nevoilor noastre reale din perspectiva bugetelor disponibile pentru finanțare. Este un subiect la care țin foarte mult și-l dezbat în spațiul public cu orice ocazie, pentru că suntem exact în momentul în care la Comisia Europeană se pun bazele bugetului post-2027.

Analizând situația reală a mediului rural, constatăm necesitatea existenței bugetului fondului de coeziune chiar și după 2027. Nu este cazul nostru, dar încă sunt zone rurale unde mai este nevoie de infrastructură de apă și canalizare și de alte proiecte care să acopere nevoile reale ale cetățenilor.

Pentru Sadu și strategia de dezvoltare a zonei turistice la nivel local, fondurile de coeziune sunt extrem de importante. Așa că suntem pregătiți din toate punctele de vedere. Avem pregătite proiectele cu pista de biciclete de la Tocile și refacerea drumurilor de la Tocile. Iar pe componenta turistică, avem obiectivele menționate anterior.

Viziunea noastră pentru următoarea perioadă constă în consolidarea unui parteneriat serios și stabil cu mediul privat. Indiferent de gradul de autofinanțare al unei administrații publice locale și de capacitatea sa de a dezvolta proiecte, este nevoie de sectorul privat și de un parteneriat solid cu acesta. Iar acest parteneriat se poate manifesta inclusiv pe componenta turistică pe modelul: primăria pune la dispoziție terenul, iar privatul vine cu infrastructura sau logistica.

Care sunt obiectivele pe care vreți să le dezvoltați cu aport de capital privat și din fonduri publice?

Un exemplu care ne certifică abordarea este Păstrăvăria Tatu. Proiectul nostru de dezvoltare în zonă se prefigurează în jurul acestui obiectiv care are o dinamică de dezvoltare explozivă. Pe lângă oferta actuală – serviciile de gastronomie, zona de pescuit și de agrement – complexul turistic va pune la dispoziția turiștilor 120 de locuri de cazare în maxim 6 luni de zile. Este o creștere semnificativă a capacității de cazare față de situația noastră actuală, ceea ce ne face să credem că am avut dreptate când ne-am îndreptat atenția spre dezvoltarea Văii Sadului. Zona este sălbatică și parte din categoria zonelor de dezvoltare urbanistică controlată, pentru a nu exploda dezvoltările urbanistice și să găsim pe toate dealurile case și vile.

Vrem să dezvoltăm pe Valea Sadului trei obiective cu aport privat: un centru de echitație, pentru care avem deja o societate sibiană deschisă pentru un parteneriat; un centru de închiriere biciclete, pentru că vrem să transformăm zona într-o destinație cicloturistică de excelență; și gastronomia locală, pentru care avem sprijinul producătorilor locali.

Vrem să înființăm și un hub de formare profesională pe zona antreprenorială, adresat oierilor și pe procesul de prelucrare a laptelui și de producție a lactatelor. Hub-ul ar trebui să cuprindă și o zonă cultural-educativă, cu un amfiteatru. Propunerea noastră de amenajare este exact în zona istorică unde se mai află Hidrocentrala Sadu 1 și Muzeul Hidroenergetic.

Muzeul tematic, care sperăm să fie finanțat în a doua etapă în cadrul GAL Mărginimea Sibiului, va fi pus la dispoziția turiștilor de către noi. În prima etapă de accesare a fondurilor vrem să realizăm traseul tematic de la Tocile – Drumul Împăratului.

Cum vedeți comunitatea din Sadu din poziția de primar? Cum ați descrie-o?

Pentru mine, Sadu este o familie. Mă simt integrat în această mare familie nu doar prin faptul că sunt slujitor vremelnic, ci și pentru că în întâlnirile spontane de pe străzile comunei se aplică acel respect reciproc. Găsești disponibilitatea de a sta la o poveste sau de a fi sfătuit pe chestiunile legate de administrarea comunei. Iar tradițiile și obiceiurile locale investesc cu legitimitate conceptul de familie și de comunitate.