Mai puțini bani în piața construcțiilor, intensitate concurențială mai mare cu efecte nedorite. Care sunt soluțiile identificate de constructori

„Mai multe companii concurează pentru un volum mai mic de lucrări, ceea ce duce la oferte tot mai agresive, marje reduse și un grad sporit de risc”, subliniază Mircea Bulboacă, proprietarul Grupului CONA, contextul în care se adâncește industria construcțiilor din România. Sectorul construcțiilor traversează o perioadă de tensiuni multiple, în care fiscalitatea crescută, blocajele de finanțare și competiția tot mai acerbă pun la încercare atât reziliența companiilor, cât și calitatea lucrărilor livrate. În acest context, conferința regională PSC de la Sibiu, din 26 septembrie, devine un punct de reper pentru dialogul între constructori, administrațiile publice și sistemul bancar. Mircea Bulboacă, proprietarul Grupului CONA, subliniază importanța unui parteneriat real, bazat pe încredere și predictibilitate, pentru a reechilibra piața și a asigura dezvoltarea durabilă.

O piață aflată sub presiune multiplă

Ultimii doi ani au adus o creștere abruptă a costurilor pentru companiile de construcții. Eliminarea facilităților fiscale pentru angajați, creșterea TVA-ului și scumpirea creditării bancare au generat o presiune directă asupra prețurilor finale. În paralel, blocarea unor proiecte finanțate prin PNRR, Compania Națională de Investiții sau prin programe naționale precum „Anghel Saligny” a redus volumul de lucrări disponibile.

Rezultatul? O dublă tensiune: companiile trebuie să susțină cheltuieli mai mari, în timp ce sursele de finanțare și proiectele active scad. Această combinație determină o stagnare accentuată pe zona publică și o prudență sporită a investitorilor privați.

„Industria construcțiilor se confruntă astăzi cu o serie de provocări majore. Creșterea TVA-ului, eliminarea facilităților pentru angajați și costurile ridicate ale creditelor bancare pun presiune directă pe companii. De asemenea, garanțiile solicitate în cazul licitațiilor publice limitează șansele firmelor de a participa la licitații importante.

Eliminarea totală a facilităților din construcții începând cu data de 01 ianuarie 2025 a avut ca impact o creștere totală de 35% a costurilor cu personalul față de perioada inițială 2019, când au fost introduse facilitățile”, amintește Mircea Bulboacă, care mai subliniază faptul că: „În acest moment, problema majoră nu este lipsa proiectelor, ci lipsa finanțării. Autoritățile locale și centrale au pregătit și au lansat proiecte, însă multe dintre ele rămân blocate din cauza fondurilor insuficiente sau a întârzierilor în alocare. Pentru mediul privat, acest blocaj are efecte directe: lipsa de continuitate a lucrărilor, dificultăți în planificarea resurselor și riscuri legate de menținerea forței de muncă. În lipsa unei colaborări mai predictibile și a unei finanțări constante, companiile sunt puse în situația de a reduce personalul sau de a căuta alternative pe piața privată ori în afara țării. Credem că este momentul pentru o recalibrare reală a relației dintre administrația publică și mediul privat. Avem nevoie de o mai bună comunicare, de transparență și de stabilitate în finanțarea proiectelor. Numai astfel putem asigura dezvoltarea infrastructurii și putem menține forța de muncă specializată în România”.

Această suprapunere de măsuri directe și indirecte asupra industriei fac planificarea și desfășurarea proiectelor mult mai complicate.

„Războiul prețurilor”, competiție cu miză zero și minus semnificativ pe calitatea lucrărilor

Diminuarea volumelor mari de lucrări a accentuat competiția. În multe cazuri, firmele participă la licitații cu oferte sub costul real de execuție, doar pentru a rămâne pe piață. La această situație contribuie și chestiunea standardelor de cost neactualizate.

Practica aduce efecte perverse: compromiterea calității, întârzieri și pierderi financiare pentru antreprenori.

„Este evident că intensitatea concurenței crește. Atunci când piața privată stagnează, iar proiectele administrațiilor publice locale și centrale sunt reduse sau amânate, numărul oportunităților reale scade. În acest context, mai multe companii concurează pentru un volum mai mic de lucrări, ceea ce duce la oferte tot mai agresive, marje reduse și un grad sporit de risc. În situația scăderii pieței de construcții crește și concurența neloială, ca urmare a unor oferte subevaluate, caz în care lucrările nu pot fi duse la bun sfârșit și apare distorsionarea pieței de construcții. Munca la gri și la negru se va înteți, ceea ce va afecta firmele serioase, bugetul de stat și până la urmă pe noi toți”, Mircea Bulboacă, proprietar CONA.

Evoluția pieței influențată de „alegerile” de zi cu zi

Mega anul electoral 2024 și efectele de undă propagate în 2025, anul decisiv pentru următorii 5 ani, se resimt profund în piața de construcții, conducând spre o pantă descendentă care câștigă în viteză dacă nu vor fi luate măsuri eficient și durabile.

„Dacă privim realist, piața construcțiilor în 2025 va înregistra o scădere, influențată de contextul fiscal-bugetar și de blocajele în derularea unor proiecte majore. Deși statisticile INS indică o creștere la început de an, trebuie precizat că aceasta provine în mare parte din lucrări executate în 2024 și facturate în 2025, nu din activitatea curentă. Așadar, perspectivele pentru 2025 sunt marcate de prudență. Lipsa de predictibilitate, accesul dificil la finanțare și amânarea unor investiții publice vor tempera ritmul pieței. Evoluția generală va depinde însă în mare măsură de deciziile de finanțare și de stabilitatea cadrului legislativ”, explică Mircea Bulboacă.

Forța de muncă: o provocare structurală

Pe lângă dificultățile financiare, construcțiile se confruntă cu o criză de resurse umane. Lipsa muncitorilor calificați, migrația forței de muncă și lipsa programelor coerente de formare profesională fac ca multe companii să își limiteze extinderea sau să accepte întârzieri.

„În privința forței de muncă provocările sunt multiple, pentru că pe lângă scăderea numărului de muncitori calificați disponibili pe piață, nivelul de pregătire a celor care ies de pe băncile facultății a scăzut semnificativ. Mulți muncitori riscă să plece din nou din țară, iar companiile se văd nevoite să își pună problema reducerii echipelor”, consideră proprietarul CONA.

În plus, presiunea tranziției verzi și a digitalizării cere noi competențe, ceea ce accentuează decalajul dintre nevoile pieței și realitatea resurselor disponibile.

Public-Privat, un dialog resetat la Conferința regională PSC Sibiu

Problemele industriei nu pot fi rezolvate doar la nivel de companie. Piața are nevoie de un parteneriat real între constructori, administrațiile publice și sistemul bancar.

Dinspre zona constructorilor se impune ca o necesitate recalibrarea relațiilor dintre mediul public și cel privat, pe piloni de încredere și predictibilitate. Lipsa proiectelor derulate de administrațiile publice locale și centrale afectează grav companiile de construcții, pentru că aceste proiecte creează continuitate și asigură fluxurile de lucru necesare. Dacă administrația locală și centrală nu vine cu programe coerente și transparente, companiile riscă să piardă oameni valoroși și să reducă investițiile. Parteneriatul real înseamnă planificare pe termen lung, nu doar soluții punctuale.

Din acest motiv, Patronatul Societăților din Construcții Filiala Sibiu a organizat Conferința regională „Construcții și capital. Dezvoltare în vremuri de schimbare”, la Hotel Hilton, pe 26 septembrie.

Rolul Conferinței PSC Sibiu este de a deveni o platformă strategică. Evenimentul a reunit actori din mediul privat, administrație și sectorul bancar, într-un cadru menit să faciliteze dialogul real și să genereze soluții concrete.

„Avem organizații patronale și profesionale care transmit constant puncte de vedere, însă impactul lor real asupra politicilor publice rămâne limitat. Fără un parteneriat autentic și fără integrarea experienței practice a constructorilor în legislație și strategii, deciziile riscă să fie dezechilibrate și greu de aplicat.

Inițiativa PSC Sibiu este lăudabilă – doar prin dialog direct între mediul privat, autorități și sectorul bancar putem găsi soluții reale pentru provocările construcțiilor.

Ne așteptăm ca această conferință să ofere o platformă în care să se facă cunoscute activitățile și preocupările industriei construcțiilor, dar și provocările reale cu care se confruntă sectorul. Este un prilej de a pune în discuție problemele concrete, de a identifica soluții și de a crea un cadru de colaborare mai eficient între mediul privat, autorități și ceilalți actori implicați.

Tocmai aceasta este menirea patronatelor din construcții: să intre în dialog cu autoritățile statului și cu cele locale, precum și cu finanțatorii pentru a crea împreună un cadru legislativ adecvat, pentru o finanțare constantă a lucrărilor, pentru un mediu concurențial corect, în așa fel încât companiile de construcții să poată duce la bun sfârșit contractele încuviințate, în condiții de calitate, eficiență și profitabilitate,” subliniază pentru Tribuna Financiară Mircea Bulboacă, proprietarul Grupului CONA.

Solicitările sectorului de construcții

Dincolo de simpla organizare de conferințe, relația public–privat are nevoie de o schimbare structurală. Companiile cer predictibilitate, transparență și planificare pe termen lung. Autoritățile, la rândul lor, trebuie să valorifice expertiza corpului profesional, să utilizeze date și analize reale și să se concentreze pe calitatea investițiilor.

„În această perioadă ne confruntăm cu incertitudinea contractelor, valoarea ridicată a garanțiilor aferente proiectelor publice pe termene foarte lungi, creșterea costurilor materialelor și a finanțărilor”, arată Mircea Bulboacă.

Soluțiile propuse de CONA

Ca una dintre cele mai mari companii de construcții din România, CONA propune câteva direcții pentru stabilizarea pieței și pentru susținerea calității lucrărilor:

• Reglementări clare și concurență loială, pentru a stopa fenomenul ofertelor sub cost.
• Planificare predictibilă a investițiilor publice, pentru a asigura continuitate și stabilitate companiilor.
• Introducerea certificărilor companiei, pentru a reduce birocrația și gradul de subiectivism în evaluare.
• Programe de formare și retenție a forței de muncă, în parteneriat cu autoritățile și instituțiile de învățământ.
• Dialog constant între constructori, administrații și bănci, pentru a identifica soluții financiare flexibile și adaptate contextului actual.

„Soluțiile se leagă de o legislație mai clară, reducerea birocrației, flexibilizarea garanțiilor și asigurarea predictibilității finanțării proiectelor. Un exemplu foarte concret ar fi introducerea certificărilor companiei, soluție pentru care militez de mulți ani. Ar elimina extrem de multă birocrație și ar scade nivelul de subiectivism în evaluarea lucrărilor, deci mai puține contestații, pe lângă multe alte beneficii, pentru toate părțile. Dialogul constant între autorități și mediul privat este esențial pentru ca aceste măsuri să funcționeze în practică”, conchide Mircea Bulboacă, proprietarul Grupului CONA.

Anul 2025 nu aduce doar dificultăți, ci și oportunități. Investițiile în infrastructură logistică, retail și energie verde rămân active și pot reprezenta motoare de creștere. Totodată, digitalizarea și tranziția verde pot oferi companiilor șansa de a se diferenția și de a inova.

Însă, pentru ca aceste oportunități să fie valorificate, piața are nevoie de un cadru stabil și de o colaborare reală între toți actorii implicați.

Conferința PSC Sibiu poate fi acel catalizator care să genereze schimbarea – dacă discuțiile se transformă în angajamente ferme și în politici clare.