Foto: Răzvan Negru
Sibiul se află printre județele cu cele mai mari efective de lupi, după Harghita și Covasna și alături de Brașov, Vâlcea, Hunedoara și Bistrița-Năsăud, iar România este una dintre țările europene cu cele mai numeroase astfel de populații. Un raport citat de cotidianul Libertatea estima, la finalul anului 2022, un număr de 2.500-3.000 de lupi în România și indica o tendință de creștere a acestui efectiv. La nivelul Uniunii Europene, aceeași sursă aproxima totalul la 21.000 de exemplare.
În județul Sibiu, anul acesta au fost raportate 21 de cazuri de atac, așadar mai mult de două într-o singură lună, iar pagubele estimate de specialiștii Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) se cifrează la peste 102.000 lei.
„Specialiștii instituției noastre au efectuat verificări pe teren pentru fiecare caz sesizat, în colaborare cu autoritățile locale și cu gestionarii fondurilor cinegetice”, au transmis oficialii ANMAP, în răspunsul adresat redacției Tribuna.
Un caz recent de atac s-a petrecut la final de august, la Șura Mică, la doi pași de Sibiu, acolo unde o jumătate de turmă a fost sfâșiată, cel mai probabil de o haită.
„Lupul (Canis lupus) este specie strict protejată conform legislației naționale și europene, iar orice intervenție se realizează exclusiv cu respectarea cadrului legal în vigoare. Lupul este o specie cu un rol ecologic esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor, iar coexistența pașnică între om și fauna sălbatică reprezintă o prioritate”, au mai transmis cei de la ANMAP.
Expertul consultat de Tribuna, Mircea Mărginean, biolog la Flora & Fauna (organizație cu activitate în peste 40 de țări și cea mai veche din lume de conservare a naturii), explică de ce situația lupilor este diferită de cea a urșilor, atât de mediatizată la noi.
„Principalul motiv pentru care lupii nu reprezintă un risc similar cu urșii este natura lor extrem de precaută. Atacurile asupra animalelor se produc aproape exclusiv la periferia așezărilor, acolo unde sunt amplasate stânele sau saivanele și unde turmele sunt staționate pe timp de iarnă, iar, spre deosebire de urs, lupul nu este atras de surse de hrană urbană, precum gunoaiele menajere din sate sau orașe”, afirmă Mircea Mărginean.
Foto: Răzvan Negru
În comun, însă, cu situația urșilor, și cea a lupilor impune o abordare strategică și responsabilă, centrată pe prevenție și pe înțelegerea comportamentului speciei. Până atunci, recomandările de reducere a riscurilor sunt: închiderea animalelor în adăposturi pe timp de noapte (în țarcuri, grajduri sau saivane); utilizarea câinilor de pază (Ciobănescul Românesc Carpatin sau Ciobănescul de Bucovina, cu instinct de pază nativ, simțuri foarte bine dezvoltate și adaptați la condițiile de deal și munte de la noi din țară); gardurile electrice.
La nivel european, Comisia a adoptat în aprilie o directivă prin care autoritățile pot lua măsuri specifice în funcție de condițiile regionale, dar vor fi în continuare obligate să mențină un statut favorabil de conservare pentru specie. Deloc întâmplător, interesul pentru măsuri suplimentare a crescut după ce Dolly, poneiul președintei Ursula von der Leyen, a fost omorât de lupi în timp ce păștea pe proprietatea familiei, în nordul Germaniei.
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Adrian POPESCU
Ovidiu BOICA
b.o.n.
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Vlad IGNAT
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
ADVERTORIAL
Imediat vor ataca liberalii. Cei mai flămânzi și periculoși.