Mândria sportului sibian de la sfârșitul anilor ´70, Bazinul Olimpia, a devenit ruină, iar imaginile pe care le publică Tribuna astăzi confirmă acest lucru la modul cel mai categoric. Vegetația a invadat spațiul construit, infiltrațiile au distrus elementele din lemn și amenință zidăria, vandalii au forțat zonele de acces, iar timpul a făcut restul în completarea acestui tablou deprimant. Și perspectiva nu este deloc optimistă!
Deși există constructor desemnat pentru modernizare (de la mijlocul lui 2024 și după un an de procese), măsurile de austeritate nu permit începerea lucrărilor. Ba mai mult, anunțul conform căruia va continua doar finanțarea obiectivelor începute, cu stadiu de realizare de peste 80% , pune cruce eventualului șantier cel puțin pentru un an fiscal, adică până în 2027 ( având în vedere că stadiul de realizare la Olimpia este zero).

O șansă ar fi un mecanism de finanțare bancară aflat acum în discuție la nivel național. Acesta ar permite autorităților accesarea de credite pentru obiective (în special pentru cele din domeniul Învățământului), la dobândă similară cu cea din PNRR . Firește, ar însemna ca Bazinul ˝să se întoarcă˝ de la Compania Națională de Investiții căreia i-a fost predat pentru lucrări. Sursele consultate de Tribuna în legătură cu această varianta de finanțare sunt , totuși, rezervate.

Construirea la Sibiu, la sfârșitul anilor ´70, a Bazinului ”Olimpia” a fost un eveniment care a energizat viața sportivă a comunității. Cei mai entuziasmați, evident, inotătorii! Aceștia reușiseră să obțină deja performanțe pregătite în sutele de ore de antrenamente din bazinul Băii Neptun, iar printre ei se afla campioana sibiană Carmen Bunaciu – multiplă medaliată, ocupanta locului al IV-lea la Jocurile Olimpice, deținătoare de titluri și recorduri naționale.
Edificiul din Parcul Sub Arini avea să dea, atunci, tuturor sportivilor un nou impuls. De altfel, pe 26 octombrie 1978, cu câteva luni înainte de inaugurare, TRIBUNA publica un dialog cu profesorul Felix Heitz, antrenorul coordonator al catedrei de natație care nu-și ascundea entuziasmul.

˝Este o realizare impresionantă pentru care edilii sibieni merită elogii. Va fi o adevărată bijuterie, unică în ţară din punctul de vedere arhitectonic˝, spunea atunci prof. Heitz în articolul semnat de regretatul N.I. Dobra.
Astăzi, Bazinul Olimpia zace închis! Se află în al șaselea an de degradare evidentă, sub ochii sibienilor și al autorităților.
În luna ianuarie a acestui an Tribuna descria sub semnătură jurnalistului Ovidiu Boica situația înotătorilor sibieni, în lipsa Bazinului Olimpia: se antrenează la Baia Neptun, la Academia Forțelor Terestre, la Aria și la …Alba Iulia. La rândul lor, sportivii de la sărituri în apă (CSS și CSM) se antrenează la Aria (acolo unde, cu toată bunăvoința, din cauza adâncimii reduse exercițiile sunt limitate) și în sală (deci pe uscat!!!), pe strada Independenței. Acestor modalități li se adaugă două cantonamente anuale în afara Sibiului, la Bacău și Otopeni.

Sibiul reușește, totuși, să rămână relevant în natație, grație eforturilor sportivilor și antrenorilor. Și contrar incapacității dovedite a Statului!
Foto: Răzvan Negru
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Răzvan NEGRU
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Răzvan NEGRU
Ștefania VESA
Vlad IGNAT