Alexandru Bârsan, administrator Gama Group
Care a fost debutul grupului Gama?
Alexandru Bârsan, administrator Gama Group: Prima companie din grup a fost înfiinţată de Dorin Schiau – socrul meu. În 1991, el fiind jurist, deci fără a avea vreo legătură cu confecțiile, a decis să intre în zona antreprenoriatului, înființând firma Gama, care avea ca obiectiv producția și distribuția de cămăși, sub brandul Gama.
Ulterior, au mai apărut încă două firme în cadrul grupului. Firma Dandy Conf care se ocupă de comerț în zona confecțiilor bărbătești și firma Gama IT, pe care am inițiat-o eu împreună cu un coleg de facultate, finanțați fiind de Dorin Schiau, fondatorul grupului Gama, pe care am reușit să o ducem pe parcursul a 20 de ani la rezultate bune, atât pe partea proiectelor implementate, cât și a rezultatelor financiare.
Aveți ceva mai mult de jumătate de secol de antreprenoriat, dacă e să suprapunem perioadele de administrare a companiilor.
A.B.: Da, așa este (confirmă zâmbind și acceptând jocul inițiat de redactor).
Cum a fost realizată predarea business-urilor? Cum s-a asigurat continuitatea fără a afecta operațiunile și cultura business-urilor?
A.B.: În cazul grupului nostru de firme a fost un context pozitiv. Mă refer la faptul că firmele au fost inițiate de Dorin Schiau, după care acestea au fost continuate de generația tânără. S-a făcut predarea ștafetei fără ca business-urile să decelereze. E o provocare foarte mare în cadrul afacerilor de familie să se asigure continuitatea și să se realizeze o preluare naturală și funcțională a business-ului de la o generație la alta. La noi, acest lucru a reușit și, într-adevăr, avem aproape 35 de ani – vom sărbători în 2026, 35 de ani de tradiție și continuitate pe firma Gama.
Firma Dandy Conf are 34 de ani, în timp ce GAMA IT va împlini tot la anul 20 de ani de funcționare.
Cum gestionați aceste companii în industrii atât de diferite? Una e într-un sector creativ, alta focusată pe tehnologie?
A.B.: E o provocare, într-adevăr, varietatea aceasta de domenii, de la producție și distribuție, comerț, și zona de IT, dezvoltare software și implementare, necesită o anumită dexteritate dobândită în ani. Pe de altă parte, fiind și o afacere de familie, formăm un fel de triumvirat, ne-am repartizat zonele de afaceri și fiecare dintre noi se ocupă în mod direct de un business.
GAMA IT împlinește, cum spuneați, 20 de ani. Cum ați decis să faceți pasul de la industria de confecții către o companie software, un domeniu total diferit?
A.B.: Fiind absolvent de calculatoare la Sibiu și o fire întreprinzătoare, a venit absolut natural și dorința de a crea ceva în domeniul acesta. Am început afacerea cu un coleg de facultate, și am reușit să creăm mai multe produse de software proprii, pe care, ulterior, am reușit să le implementăm și să le livrăm în peste 80 de proiecte până la acest moment.
Majoritatea proiectelor Gama IT sunt axate pe un domeniu strategic, respectiv zona de sănătate. Este mai atractivă această nișă? Ați avut deschidere mai mare? Aveți experiență în domeniul acesta?
A.B.: Am identificat că zona de sănătate nu era acoperită de ceea ce înseamnă informatizare și digitalizare. Cel puțin acum 20 de ani, când noi am început noi, era complet descoperită din acest punct de vedere și am început cu digitalizarea foii de observație a pacientului, un lucru absolut inovator la vremea când noi am înființat compania și am intrat pe piață. Au fost foarte multe provocări, însă este totuși un domeniu care are foarte mare nevoie de digitalizare și de suport software sau informatic. Sesizând nevoia foarte ridicată de digitalizare, piața relativ nepopulată cu produse pentru această zonă, am decis să dezvoltăm o soluție informatică pentru managementul spitalelor.
Cum credeți că a evoluat acest sector în Sibiu și la nivel național?
A.B.: Sibiul a fost unul dintre primele județe în care toate spitalele au fost informatizate și au fost interconectate printr-un portal medical la nivel județean.
Un proiect pe care, de altfel, Gama IT l-a realizat, corect?
A.B.: Da, așa este. În acest domeniu lucrurile evoluează rapid. După pandemie, lucrurile au fost accelerate în ceea ce privește identificarea nevoii de digitalizare și digitalizarea efectivă a proceselor și instituțiilor, în general. Și în prezent lucrurile se mișcă cu o viteză uluitoare, se dezvoltă zona de inteligență artificială în domeniul medical, accesul la informații este facilitat prin dispozitive mobile, tablete, handheld-uri, telefoane. Mă aștept ca în următorii 3-4 ani să există o revoluție în domeniul software-ului medical, prin prisma integrării componentei de inteligență artificială.
Care au fost cele mai provocatoare aspecte în derularea celor peste 80 de proiecte pe care le-ați făcut deja, în domenii precum sănătatea umană și cel sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor?
A.B.: Cele mai provocatoare proiecte au fost cele din spitalele mari, din spitalele județene. Avem trei spitale județene în portofoliu, pintre care Spitalul Județean de Urgență din Cluj și Spitalul Județean din Urgență din Sibiu. Au fost provocatoare prin complexitatea activității medicale din cadrul departamentelor medicale vizate a fi informatizate, de la farmacii, laboratoare, unități de primire urgențe, secții, ambulatoriu, cât și prin numărul mare de personal medical pe care l-am instruit și format pentru a utiliza sistemele informatice. Poți dezvolta un sistem informatic perfect, dar dacă el nu este livrat, configurat corect, iar utilizatorii nu sunt antrenați în mod corespunzător pentru a manipula sistemul, atunci acesta nu are nicio valoare.
Pe celălalt domeniu în care activăm, și anume domeniul sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor, am reușit să creăm un proiect la nivel național, de care suntem foarte mândri. Am conceput și implementat o soluție prin care interconectăm toate laboratoarele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor din țară. Sunt 44 de astfel de laboratoare, toate fiind interconectate într-o aplicație centrală care este găzduită la STS în București. În fiecare noapte, datele analitice de la toate aceste laboratoare sunt centralizate, iar din aplicația aceasta se pot genera situații în timp real despre starea sănătății animale și a siguranței alimentelor. Toate testele care se fac în acest domeniu, zilnic mii de teste, sunt înregistrate în sistemul nostru cu rezultatele lor și centralizate, iar de acolo se pot extrage situații care acoperă problematica la scară națională.
Dincolo de AI și de complexitatea efectelor care decurg din integrarea acestuia în sistemele informatice, potrivit opiniei generale din piață, suntem în etapa în care avem foarte mare nevoie de date, de colectarea de date relevante, analiza și interpretarea lor pentru a genera situații cât mai exhaustive care pot rezolva problemele complexe din comunități. Cum priviți punctual chestiunea colectării de date?
A.B.: Întotdeauna când am prezentat proiecte și am vorbit despre sistemele informatice în general, am dat exemplul registrelor scriptice, pe hârtie și a dificultății de a extrage date pe perioade de o săptămână, o lună, un an, dând pagină cu pagină, adunând rând cu rând. Este practic imposibil să generezi informații corecte și în timp util pentru decizii strategice sau manageriale în acest fel. Și atunci avem nevoie de aceste sisteme informatice care, prin colectarea datelor în timp real și prin centralizarea lor în baze de date structurate, ne ajută să luăm decizii bazate pe informații, un lucru vital în zilele noastre. În orice perioadă istorică, decizia bazată pe informație a fost una câștigătoare.
Mergând tot pe aceeași idee de colectare de date, găsiți că este de interes aplicarea acestei soluții și în ceea ce privește urbanismul și dezvoltarea municipiului Sibiu?
A.B.: Cu siguranță un sistem informatic în zona aceasta și colectarea de date cu o granularitate ridicată, va ajuta în luarea deciziilor corecte.
Aveți în plan să vă extindeți în zona aceasta?
A.B.: Avem încă atât de multe provocări pe domeniile de sănătate și siguranță alimentară în care activăm încât, pentru moment, nu ne gândim la alte domenii. Suntem concentrați să ne perfecționăm soluțiile și să ne dezvoltăm sistemele informatice pe care le avem deocamdată în portofoliu.
Ați menționat anterior că industria IT se dezvoltă într-un ritm foarte ridicat, dar cum stau lucrurile în zona industriei textile?
A.B.: Din păcate sau din fericire, depinde de perspectiva din care privești lucrurile, zona confecțiilor a rămas cumva la polul diametral opus domeniului IT, întrucât confecțiile sunt unele dintre puținele industrii unde mâna omului are o importanță definitorie. La fiecare cămașă produsă avem peste 50 de operații diferite, care trebuie făcute în proporție de 95% de un factor uman, de o persoană. Sunt produse care se diferențiază prin faptul că sunt lucrate îngrijit, cu foarte multă migală, fapt care implică foarte multă manoperă. Prin urmare, nu avem același nivel de automatizare precum în industria automotive sau în alte domenii unde s-au putut automatiza procesele. Aici, în domeniul confecțiilor, ponderea cea mai mare încă o are factorul uman.
Ce rol are inovația? Dacă știm că în industria IT are un rol extrem de important, ce rol joacă inovația în industria confecțiilor?
A.B.: În industria confecțiilor se poate vorbi despre o implicare a sistemelor informatice sau a tehnologiei pe zona de croi, spre exemplu, partea de croire și tipare. Deci, se poate interveni într-un mod automatizat prin sisteme informatice specializate. Design-urile țesăturilor se pot face de asemenea prin generare automată de pattern-uri și pe baza unor algoritmi. Nu sunt foarte multe zone în care inovația tehnologică are efect asupra zonei de confecții, dar lucrurile se întâmplă și aici, chiar dacă cu o viteză mai mică.
Gama funcționează pe un model de business prin care a evitat lohn-ul, alegând să producă sub brand propriu. În acest moment vi se pare că a fost cea mai bună idee sau credeți că ați fi putut face volume mai mari mergând pe lohn?
A.B.: A fost poate una dintre cele mai importante decizii ale domnului Dorin Schiau, aceea de a rămâne pe piața internă și a produce sub brand propriu. E clar, la momentul respectiv a fost calea mai grea, întrucât crearea unui brand (brandul de cămăși Gama – n.r.) și consolidarea lui pe piață a durat. În plus, piața românească avea o sensibilitate crescută la preț și manifesta un nivel de consum al confecțiilor clasice destul de scăzut. În acest timp, firmele concurente care produceau lohn și exportau, aveau volume foarte mari. Recunosc faptul că la un moment dat ne uitam chiar cu invidie la ele. Însă, pe termen lung, faptul că am ales să rămânem pe piața internă s-a dovedit a fi decizia câștigătoare.
Ce a fost mai greu: să asigurați bugetul necesar pentru a reuși să creșteți brand-ul, pentru a ajunge la un anumit nivel de notorietate, sau, efectiv, să susțineți evoluția mai lentă a business-ului?
A.B.: Cea mai mare provocare a fost impunerea pe piață, crearea brand-ului și a notorietății, precum și dezvoltarea rețelei de parteneri. În prezent, firma Gama se bazează pe 300 de parteneri care detin magazine de confecții multi-brand pe întreg teritoriul României. Crearea acestei rețele de parteneri, bazată pe încredere, pe un înalt nivel de calitate și la prețuri corecte, a condus la un grad de satisfacție ridicat pentru clienții finali, care au devenit fideli brand-ului. Niciodată nu ne-am abătut de la aceste principii. Zi de zi, în toți cei 35 de ani de la înființare, am consolidat relațiile cu partenerii noștri, astfel încât acum avem o rețea solidă de aproape 300 de magazine partenere.
Aveți în plan internaționalizarea produselor Gama?
A.B.: Ne-am gândit la acest lucru și vă pot spune că nu este neaparat un obiectiv pe termen scurt, însă poate fi unul pe termen mediu sau lung. Cămașa este un produs universal, necesar indiferent de modă și vremuri, iar acest lucru face ca opțiunea extinderii pe piețele externe, poate Ungaria, Austria, să fie un proiect viabil la care ne gândim în viitor.
Alexandru Bârsan, administrator Gama Group
Cifrele companiilor dumneavoastră sunt pozitive într-un an totuși dificil, fie că vorbim de Gama IT, Gama sau Dandy Conf. Acest an însă pare mai dificil. Cum estimați că vor evolua cifrele pe 2025 și în următoarea perioadă, în condițiile în care vedem o serie de măsuri care s-au luat, se vor mai lua și altele? Cum vă afectează creșterea TVA-ului, creșterea taxării dividendelor?
A.B.: Trecem, într-adevăr, printr-o situație macroeconomică delicată. Însă eu văd că în ultimii cinci ani, după pandemie, trăim într-un climat global dificil din punct de vedere economic. Cu toate acestea, cei care și-au înțeles afacerile, le-au optimizat și le-au calibrat pe condițiile economice reale, au reușit să treacă peste aceste momente și sper că o vor face și în anii următori. Estimez că evoluția pentru grupul Gama va continua cel puțin în aceași parametri, pentru că în ciuda acestor măsuri de eficientizare fiscală, bugetară, eu cred că economia românească are potențial și am încredere că în următorii ani nu doar că va funcționa, dar va genera chiar și creștere economică.
Care credeți că sunt avantajele la nivel de grup de firme?
A.B.: Grupul nostru are avantajul unui portofoliu diversificat de produse livrate pentru domenii, piețe diferite, independente. Prin urmare, cred că vom reuși să ne dezvoltăm în continuare și să generăm o activitate profitabilă pe fiecare unitate de business în parte. Chiar dacă suntem un grup, privim fiecare firmă la nivel individual astfel încât activitatea fiecăreia să fie sustenabilă și profitabilă.
Care dintre entitățile grupului Gama cântărește cel mai greu?
A.B.: Probabil că zona de comerț. Aici ne-am axat pe deschiderea de magazine în centre comerciale de tip mall. E o activitate cu foarte multe provocări, dar care la momentul acesta generează cea mai mare rată a profitului. Însă, nici zona de IT nu e de neglijat, pentru că în prezent și probabil că și în următorii ani identificăm foarte multe oportunități. Proiectele de digitalizare care se întâmplă în zona de sănătate și în zona de siguranță alimentară pot genera creșteri semnificative.
Clusterizarea permite unui grup de companii să se manifeste cu o voce mai puternică. Gama IT face parte din Sibiu IT Cluster. Ați luat în calcul să faceți același lucru și cu Gama, să aderați la un cluster cu profil textil?
A.B.: Gama IT face parte într-adevăr din Sibiu IT Cluster și înființarea acestui cluster cred că este o inițiativă foarte bună, în ideea în care fiecare companie este specializată pe anumit domeniu, iar prin asociere se evidențiază un caracter de complementaritate și, astfel, clusterul poate livra soluții mult mai complexe. Sunt proiecte mari atât guvernamentale, cât și în zona privată, care necesită mai multe specializări. Într-un astfel de cluster, tocmai asta se întâmplă, se creează un puzzle în care fiecare vine cu specializarea proprie și, la final, întregul creat devine mult mai valoros.
În privința firmei Gama nu ne-am gândit la un asemenea demers, dar nici nu sunt foarte multe inițiative de felul acesta în zona confecțiilor.
Care sunt principalele lecții pe care le-ați învățat în toată această perioadă de activitate intensă în business?
A.B.: Din punctul meu de vedere, elementele pe care le consider cele mai importante ar fi încrederea și corectitudinea. Încrederea pe care o oferi partenerilor și clienților tăi, precum și corectitudinea constituie baza relațiilor de durată. Dacă aceste două lucruri sunt respectate de întreaga echipă, de la management până la angajatul cu cele mai puține responsabilități din companie, eu cred că orice afacere poate funcționa și poate prospera.
Ce i-ați sfătui pe tinerii antreprenori care vor să-și dezvolte o afacere și cum vedeți ecosistemul antreprenorial din Sibiu, în acest moment?
A.B.: Primul și cel mai important lucru este să începi. Dacă aștepți ca toate lucrurile să fie perfecte, să ai biroul perfect, linia perfectă de producție sau cei mai pregătiți angajați înainte de a demara o afacere, probabil că ea nu se va întâmpla niciodată. Cel mai important lucru este să începi. Așa am făcut și eu când eram student și am început firma de IT. Fără a sta prea mult pe gânduri, ascultându-mi instinctul și dorința de a face, am pus bazele firmei Gama IT.
Deci, e de evitat perfecțiunea.
A.B.: Absolut. Cine cade în capcana perfecțiunii, mai ales înainte de a începe o companie, probabil că va eșua în a crea o activitate antreprenorială vreodată.
Cum vedeți dezvoltarea economică a Sibiului? Este un teren fertil pentru antreprenori. Vedeți anumite zone economice care s-ar putea dezvolta mai mult sau care ar avea nevoie de o atenție și un sprijin mai mare din partea autorităților?
A.B.: Nu cred că e foarte bine în economia unui business ca antreprenorii să aștepte vreun sprijin din partea autorităților. Adică, antreprenorii trebuie să livreze pe cont propriu și să creeze valoare adăugată prin activitatea pe care o gestionează. Autoritățile au rolul de a ține lucrurile sub control la nivel social, civic, urbanistic și așa mai departe. Antreprenorii au o altă menire, aceea de a crea valoare adăugată și de a-și plăti taxele și dările la timp și corect.
În privința Sibiului ca pol de dezvoltare sau ca zonă de dezvoltarea de business-uri îl văd ca pe un magnet în zona de antreprenoriat și investiții, chiar dacă este un oraș relativ mic. Avantejele Sibiului constau în poziționarea geografică, strategică, cu conexiuni prin autostrăzi către vestul Europei. Este un oraș plăcut în care să trăiești și să muncești. Probabil că multe dintre companiile care au ales Sibiul au făcut-o și pentru frumusețea orașului.
Au existat și continuă discuțiile cu privire la construirea unui centru de congrese și spectacole. Un proiect care a fost mai mult sau mai puțin susținut, s-au făcut și o serie de pași în sensul acesta. Au fost opinii care au avansat chiar și ideea de a organiza în această sală congrese medicale, iată o zonă în care dumneavoastră sunteți prezent. Credeți oportună o astfel de investiție?
A.B.: De ce nu? Congresele sunt o componentă foarte importantă a fiecărei industrii și cu atât mai mult a celei medicale. Se investește foarte mult în organizarea de congrese în care se comunică noutățile, inovațiile din domeniul medical, noile produse, echipamente medicale, soluții informatice medicale. Bineînțeles, crearea acestor congrese la un nivel ridicat va genera și un efect secundar de creștere economică pentru comunitate și pentru oraș. Venind sute de oameni pe diverse industrii, cu siguranță se va crea o emulație și o creștere economică de care orașul și comunitatea ar putea beneficia.
Ce vă place cel mai mult la Sibiu?
A.B.: Cred că istoria Sibiului. Orașul în sine are o formă de poezie care răzbate din fiecare străduță și piață a sa. Sibiul este un oraș care vorbește de la sine și, probabil, fiecare dintre noi îl iubește pentru alt motiv, însă cu toții îl iubim și nu ne-am despărți niciodată ușor de el.
E un oraș complex și pot să vă spun că atunci când ieșim în oraș în familie ne simțim ca în vacanță. Este un oraș în care oamenii contribuie la starea de bine și la sentimentul acesta plăcut al orașului, pentru că orașele nu se compun doar din clădiri, din cărămidă și beton, ci și din emoții și trăiri umane, la fel ca și afacerile.
Interviu publicat în ediția print din 31 iulie 2025 în suplimentul Tribuna Financiară
Ioana DEDU
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Răzvan NEGRU
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
ADVERTORIAL
eu nu inteleg, gama nu era in faliment de ani dezile?