Cu programul Rabla încă suspendat, dar cu promisiunea relansării, piața auto din România își calculează pierderile de la o lună la alta. Numărul mașinilor înregistrate a scăzut în luna mai cu 33% și în aprilie cu 25% față de aceeași perioadă a anului anterior. Pe de altă parte, în primele 6 luni din 2025, numărul importurilor de mașini second hand a crescut cu peste 35% versus 2024. Statistica cifrelor este întregită de stocuri de autovehicule blocate în parcările producătorilor, dealerilor sau pe auto trailere în drum spre România, care totalizează aproximativ 700 milioane euro. Ce se întâmplă însă cu dosarele făcute pentru programul Rabla, contractele deja semnate, avansurile plătite în contul livrărilor viitoare? Cum își recuperează actorii din piață banii și mai ales cum justifică guvernul măsura luată prin care pierde 1,5 lei la fiecare leu cheltuit prin programul Rabla?
Lovitură după lovitură încasată de piața auto din România. Întâi războiul comercial al taxelor dintre SUA și UE a prins industria automotive europeană în declin, iar fabricile din România, inclusiv din Sibiu, sunt dependente de mișcările tectonice din lanțul de producție al giganților auto din Germania sau Franța. Concomitent, amenințarea producătorilor de autovehicule din China se manifestă mai intens pe piața europeană, pe care o inundă cu mașini sub prețul pieței și „de calitate”. În timp ce pe fond, întreaga industrie automotive încearcă să-și eficientizeze producția (prin automatizări și integrări de AI în procesele de producție) și să-și impulsioneze potențialul inovator pentru a face față valului tehnologic chinez, care produce mai ieftin, depășind poziția de „Made in China” de prin 2015 pentru a atinge epoca „Designed by China”. După ce a investit ani de zile în inovare și cercetare, China a reușit să-și optimizeze costurile de producție, având și energie ieftină.
Ultima lovitură încasată de industria auto locală a fost dată de suspendarea Programului Rabla, pe baza căruia producătorii Dacia și Ford își făcuseră calculele, ba, mai mult, Ford a investit deja 500 de milioane de euro pentru a moderniza liniile astfel încât din acest an să producă Ford Puma electrică.
„Suntem deja la o scădere semnificativă a pieței de vehicule noi, vizibilă atât în luna aprilie, dar mai ales în lunile mai și iunie, care tinde să se acutizeze în iulie. Vom vedea cu siguranță o scădere cu cca 50% a pieței de vehicule noi în lipsa demarării programului RABLA. Așteptarea creată în piață, încă din 2024, a făcut ca mulți clienți să își programeze achiziția unui vehicul nou, prin programul RABLA, o dată ce acesta ar fi fost demarat. Atât producătorii, cât și distribuitorii de vehicule au acționat proactiv, au fabricat vehicule și realizat comenzi astfel încât să se acopere rapid solicitările clienților. În acest moment există stocuri de cca 700 de milioane de euro care aduc alte costuri legate de stocaj și întreținere/distribuție. Rezumând, este un efect negativ multiplu ce nu poate fi acoperit din alte surse”, a declarat pentru Tribuna Financiară Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România.
Adrian Sandu, secretar general ACAROM
Pe plan local, fondatorul EMILIAN Auto Sibiu a subliniat blocajul în care se află piața auto. „Suntem într-o situație dificilă pentru că mașinile sunt comandate, multe dintre ele sunt în curte la distribuitori, altele sunt pe trailere, și nu am putut să le livrăm, pentru că oamenii așteaptă programul Rabla. Ofertele de preț au fost făcute pentru programul Rabla. Au fost aprobate creditările în rate, în leasing, și într-un fel se calculează la o valoare diminuată. Mai mult, unii cumpărători nu se mai încadrează în credit.
Din martie, au fost comandate și au început să vină mașini în cadrul programului Rabla. Cele mai afectate sunt mașinile electrice, pentru că să scazi din preț 7.500 de euro e o sumă foarte mare”, a explicat Dorian Ștefan, care a mai arătat că „importatorii și producătorii încearcă să găsească soluții echivalente de a debloca această situație. La Dacia, la mașinile termice, la persoanele fizice care au fost înscrise în cadrul programului Rabla, s-a dat un discount suplimentar de 1.000 de euro, care ne-a ajutat să mai deblocăm în sensul că o parte din clienți au acceptat această ofertă și nu au mai așteptat să vadă dacă se reia programul. Plus că vine și majorarea de TVA cu impact direct în creșterea prețurilor”.
Industria auto se află într-o situație în care trebuie să găsească soluții pentru încă două probleme majore actuale. Cea legată de stocul deja făcut în contul achizițiilor/comenzilor prin Programul Rabla, iar cea de-a doua problemă se va manifesta prin scăderea numărului de comenzi ca urmare a posibilei anulării a programului guvernamental. Orice scădere a producției de vehicule se simte în mod automat la furnizorii de componente, care vor încerca să atenueze impactul prin optimizarea costurilor: concedierile fiind cele mai la îndemână.
Noul ministru al Mediului a anunțat relansarea Programului Rabla, însă doar la nivelul persoanelor fizice, cu un buget de 7,15 ori mai mic decât cel anunțat inițial. Deci, Diana Buzoianu a „salvat” bugetul Rabla de la 1,43 miliarde lei la 200 de milioane. Actorii din piață reclamă discriminare.
În aprilie 2025, Mircea Fechet, fostul ministru al Mediului, anunța un buget record alocat programului guvernamental Rabla în valoare de 1,43 miliarde lei. La mai puțin de două luni de la anunț, Administrația Fondului de Mediu, autoritatea care gestiona programul, declara suspendarea lansării Rabla 2025. Motivul: acoperirea deficitului bugetar.
„Din punct de vedere economic, nu văd o gândire logică. Nu s-a realizat un studiu de impact. Se pare că la nivel național erau undeva la 20.000 de comenzi la toți dealerii, importatorii și producătorii. Banii s-ar fi întors repede la buget prin TVA, înscrierile mașinilor, asigurările mașinilor, vignietă.
Noi de patru luni nu vindem. Pierderile nu vor fi recuperate. Eu am curtea plină de mașini comandate pe programul Rabla, care s-a oprit cu o zi înainte de lansare. Adică, s-au făcut contracte, s-au preluat avansuri, s-au făcut dosarele, s-au simulat înscrieri pentru Rabla – a fost o muncă. Și totul a căzut. Sunt multe firme care așteaptă cu dosarele aprobate. Orice direcție, orice hotărâre ar lua, e mai bună decât confuzia de acum. Și dacă programul nu s-ar relua, piața s-ar regla. Practic ești în luna iulie și tu ai mașinile în curte comandate. Ești la mijlocul anului și te afli pe pierdere. La Fiat, Jeep, noi am comandat mașinile în contul programului Rabla și ele trebuie plătite. Cum le destochez fără Rabla, când oferta a fost făcută cu discount-ul aferent Rabla. Pe mașini electrice, oamenii au început să-și retragă banii. E foarte greu să mai lămurești un om să cumpere o mașină electrică cu 20.000 de euro în loc de 12.500. Cu 20.000 de euro te gândești să treci la Duster”, a precizat Dorian Ștefan, fondator EMILIAN Auto Sibiu.
Structura înmatriculărilor noi după sursa de alimentare
Suspendarea programului Rabla teoretic reține la buget 1,43 miliarde lei, mai nou după declarația ministrului Mediului doar 1,23 miliarde lei, însă infuzia de capital în industria auto ar fi generat statului 1,5 lei la fiecare leu cheltuit.
Presiunea pe industria auto europeană este foarte mare, iar cea din România nu face excepție din motivele enunțate la debutul articolului. Piața din România este una dintre țintele producătorilor din China.
Statul român pierde prin suspendarea programului guvernamental și întredeschide, în același timp, ușa pentru mașinile chinezești competitive din perspectiva prețului și calității.
„Mașinile chinezești au intrat în forță. Sunt zeci de mărci de mașini chinezești care ne abordează pentru a intra direct în rețele. Surpriza este că sunt bune. Presiunea pe industria auto oricum era mare. Mai vine și eliminarea plafonării la energie, trebuie mărite salarii, crește TVA-ul, piesele vor fi mai scumpe din cauza accizelor la combustibil, crește euro. Sunt mișcări în economie care cresc prețurile. Conjunctura este foarte nefavorabilă”, a susținut Dorian Ștefan, fondator EMILIAN Auto Sibiu.
În schimb, din zona producătorilor, Adrian Sandu, secretarul general ACAROM, a arătat că „singurii favorizați prin decizia de blocare a programului RABLA sunt importatorii de vehicule second hand nefiscalizate. Importul de astfel de vehicule crește în primele 6 luni cu peste 35% față de perioada similară din 2024, un alt efect negativ fiind acela că peste 75% din vehiculele SH importate au o vechime de peste 8 ani, deci eligibile pentru programul RABLA, deci importăm majoritar RABLE”.
„Piața din România are nevoie de predictibilitate. Dacă în anii următori va fi stabilit de la început că nu vor mai exista programe de stimulare de gen RABLA, piața va avea un mecanism de autoreglare. Însă avem nevoie de predictibilitate, de a ști cu cel puțin 6 luni înainte dacă vor mai exista asemenea programe. Totuși, dorim să precizăm că programul RABLA este unul din cele mai eficiente programe și nu în ultimul rând este unul din puținele programe care aduce bani suplimentari la bugetul de stat, pentru fiecare leu cheltuit statul încasează cel puțin 1,5 lei. Așadar, programul RABLA reprezină un parteneriat de tip WIN-WIN-WIN între stat și producătorii/comercianții de vehicule noi/cetățenii beneficiari ai sprijinului/voucherelor”, a mai declarat Adrian Sandu.
În luna iunie 2024, Dacia a vândut 7.000 autoturisme. În iunie 2025, vânzările au scăzut la 2.738, potrivit Profit.ro. Cu toate acestea, cota de piață a Dacia la nivel european, în intervalul ianuarie – mai 2025, este în creștere de la 5% (ian-mai 2024) la 5,1%. Un plus de 1,9% este bifat de Dacia și la numărul de înregistrări noi în UE, conform Asociației Europene a Producătorilor de Autovehicule.
Numărul înmatriculărilor noi de autovehicule în România a scăzut în luna aprilie 2025 cu 25% vs. aprilie 2024, în valori absolute diferența fiind de 3.280 unități. Același indicator pentru luna mai 2025 înregistra o scădere mai accentuată cu 33% vs. mai 2024, respectiv 5.122 unități, potrivit datelor statistice furnizate de Asociația Europeană a Producătorilor de Autovehicule.
Material publicat în ediția print din 17 iulie 2025 în suplimentul Tribuna Financiară
Marius MUNTEANU GHIUR