Cu o rată de promovare de 80,1%, județul Sibiu se situează în topul național al județelor cu cele mai bune rezultate la examenul de Bacalaureat 2025, înainte de contestații. Performanța obținută îl plasează pe locul 7 la nivel național.

Raluca Horhat și Cătălin Pintea reprezintă Colegiul Național Samuel von Brukenthal. Cei doi au obținut cele mai mari note în examenul de Bacalaureat: 9,86. Amândoi, tineri și curioși, visează la halatul alb – atât Cătălin, cât și Raluca vor să meargă pe drumul facerii de bine, la Medicină.

Raluca este de părere că anticiparea, tensiunea așteptării examenului și întregul an terminal, care a stat sub semnul temutului Bacalaureat, au fost cea mai grea parte, nu examenul în sine.

„Sunt de părere că examenul de Bacalaureat a fost mult mai dificil anul acesta. Caracterizarea a fost, într-adevăr, o abatere de la tiparul din anii precedenți. De asemenea, la matematică au apărut funcții complicate. La chimie, subiectul a fost de o dificultate medie. În ceea ce privește limba germană, la subiectul doi am avut de tratat romanul modern, ceea ce, din nou, mi s-a părut atipic. Subiectul de la limba și literatura română a fost, din punctul meu de vedere, cel mai dificil”, ne spune Cătălin.

„Când mi-am văzut notele, am crezut că e undeva o greșeală. Mai ales pentru că am început clasa a XII-a cu mentalitatea că îmi voi compromite media de la Bacalaureat în favoarea admiterii la Medicină. Deși am învățat constant tot acest timp, aveam impresia că îmi voi pierde din elanul pe care l-am acumulat. Cea mai mare surpriză a fost la română, având în vedere că nu am luat deloc meditații. Nota 10 la o disciplină care nu este o știință exactă nu este ușor de obținut, dar mă bucur că nu am lăsat loc de interpretare. Îmi felicit toți colegii care au ajuns la această performanță”, ne mărturisește Raluca.

Cătălin povestește că începutul pregătirii intense pentru Bacalaureat a venit abia în luna aprilie. După ce a primit rezultatele simulărilor din martie, și-a dat seama că nu era mulțumit de nivelul la care se afla: „Astfel, cu două luni înainte de examen, am început să învăț. Singura strategie pe care am aplicat-o este munca susținută. Dacă ești dispus să depui efortul necesar, nimic nu îți va sta în cale. Regret un singur lucru: faptul că nu am început să învăț mai repede. Odată ce începi să înveți cu puțin timp înainte de Bacalaureat, asimilarea informațiilor devine provocatoare, dar nu imposibilă. Aș sfătui orice elev care urmează să dea examenul anul viitor să învețe susținut încă de la începutul anului școlar”.

„Răspunsul scurt: cu două săptămâni înainte. Răspunsul lung: de la începutul liceului. Cel mai puțin am învățat chiar în clasa a XII-a. Mulți adoptă strategia inversă și încep să se pregătească doar în anul terminal, fără să aibă bazele consolidate. Sfatul meu: învățați constant, fără să exagerați, dar mai ales, multă atenție la probe. Un plus în loc de minus la matematică și faptul că nu am citit o cerință până la capăt la chimie sunt greșeli care m-au costat zece sutimi fiecare, ajungând din cauza unor scăpări la nota 9,90 la ambele discipline”, precizează tânăra.

Cei doi elevi au spus că au luat meditații pentru a-și consolida cunoștințele. Pe parcursul anului școlar, Cătălin a beneficiat de sprijinul unor meditatori care l-au ajutat să înțeleagă materia într-un mod clar și structurat. Acest sprijin suplimentar a avut un rol important în parcursul său de pregătire pentru Bacalaureat. În ceea ce privește planurile de viitor, el își dorește să urmeze studii superioare în domeniul medical, la Facultatea de Medicină din Sibiu.

Raluca a obținut notele maxime la română și germană fără ajutorul meditațiilor, bazându-se exclusiv pe lecțiile predate temeinic la școală și pe studiul individual. Consideră că mitul potrivit căruia nu poți lua nota 10 fără meditații este fals. La matematică, s-a pregătit în particular în prima parte a liceului, ceea ce a contribuit semnificativ la consolidarea cunoștințelor necesare pentru rezultatul obținut la Bacalaureat. De asemenea, ia meditații la chimie pentru admiterea la facultate, un efort care i-a influențat pozitiv nivelul de pregătire. Se declară recunoscătoare pentru calitatea orelor de predare din cadrul Colegiului Național Samuel von Brukenthal. În ceea ce privește viitorul, își dorește să urmeze Medicina în România, dar plănuiește să participe la cât mai multe proiecte și schimburi de experiență în străinătate.

Ce ar schimba cei doi la sistemul de evaluare

„Am făcut parte din generația fără manuale care a urmat, în gimnaziu, o programă nouă. Am fost prima generație care a susținut evaluarea din clasa a VIII-a după un model complet diferit. Am fost încurajați, la limba română, să ne exprimăm propria opinie și să ne dezvoltăm gândirea critică. În liceu, însă, materia care ne-a fost predată se orientează după aceeași abordare rudimentară: învățatul pe de rost. Înțeleg relevanța cunoașterii literaturii române, însă cerințele ar putea să sune diferit, să se abată de la canonul clasic al particularităților de construcție. Spre exemplu, cerința de la subiectul trei ar putea presupune exprimarea unui punct de vedere cu privire la un set de valori pe care opera îl propune. De asemenea, s-ar putea selecta un citat relevant pentru opera literară respectivă, iar întrebuințarea elevului să fie reprezentată de explicarea concordanței dintre citat și conținutul operei”, adaugă tânărul.

„Probabil proba la limba germană. Nu, nu susțin nicidecum excluderea acesteia din repertoriul materiilor de examen. Deși au existat discuții în acest sens, consider că este o probă necesară pentru un liceu cu predare în germană, pe care mă simt onorată că l-am absolvit. Am înțeles de la colegi că ar fi beneficiat de o corectare nedreaptă la această probă, ceea ce nu contest. Poate sistemul de corectare este problema. Este adevărat că, adesea, notele nu reflectă gradul de pregătire al elevilor, deoarece pot interveni o multitudine de variabile care să influențeze media. Uneori e o chestiune de noroc”, încheie eleva.