Numărul imigranților în creștere la Sibiu: de la 5.500 la peste 7.200 într-un singur an. De unde vin cei mai mulți

Sibiul a fost dintotdeauna atractiv pentru străini, atât datorită fabricilor care oferă locuri de muncă, cât și siguranței, frumuseții orașului și nivelului ridicat de trai. Cu toții am observat că numărul străinilor a crescut semnificativ în ultimii ani, îi vedem tot mai des pe stradă, în mall-uri sau în puncte turistice. Pentru a înțelege cât de primitor este județul nostru pentru imigranți, am stat de vorbă cu comisarul-șef de poliție Liliana Adina Douchez, șefa Biroului pentru Imigrări Sibiu. Potrivit acesteia, numărul străinilor aflați în evidențele instituției este în continuă creștere.

Dacă în 2023 erau înregistrați aproape 5.500 de imigranți în județ, anul trecut cifra a depășit 7.200. Cei mai mulți provin din afara spațiului comunitar — în total, 4.809 persoane. Țările de origine cu cele mai multe prezențe sunt Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh, Turcia și Republica Moldova, toate înregistrând creșteri semnificative față de anii anteriori.

Șefa Biroului pentru Imigrări Sibiu ne-a precizat că numărul străinilor aflați în evidență este în continuă creștere, iar datele comparative dintre 2023 și 2024 confirmă acest trend. În anul 2024, cei mai mulți imigranți care au venit în Sibiu provin din Nepal, cu 1.350 de persoane înregistrate, față de 364 în anul anterior. Din Sri Lanka au fost înregistrați 1.083 de cetățeni, comparativ cu 303 în 2023. Și numărul persoanelor venite din India a crescut semnificativ, de la 268 în 2023 la 778 în 2024. Bangladesh urmează același tipar, cu 703 persoane în 2024, față de 201 în anul 2023 . De asemenea, cetățenii din Republica Moldova au ajuns la 460 în 2024, comparativ cu 171 în 2023, iar din Turcia, numărul a crescut de la 161 la 553.

Așa cum menționam și la început, Sibiul este un loc ofertant, iar acest lucru se reflectă în numărul tot mai mare de străini care aleg să se stabilească aici. Cei mai mulți vin cu scopul de a munci — dintr-un total de 7.209 persoane aflate în evidență, 3.846 sunt angajate. Acestora se adaugă și alții care doresc să trăiască în Sibiu alături de familiile întemeiate (în anul 2024, 218 străini s-au căsătorit cu cetățeni români) sau care vin să studieze (111 s-au alăturat în anul 2024 celor care deja se află în județ pentru studii).

În ceea ce privește cetățenii proveniți din spațiul Uniunii Europene și spațiului economic european, majoritatea vin din Germania, Italia, Austria, Spania și Franța, însumând aproximativ 2.400 de persoane. Studenții din UE rămân, însă, o categorie mai restrânsă, cei mai mulți venind pe perioade determinate în cadrul programelor de studii dezvoltate de ULBS (ERASMUS).

„Principalul motiv care face Sibiul atractiv îl reprezintă ritmul susținut de dezvoltare economică din ultimii ani. Sibiul oferă multe și diverse oportunități  pe piața muncii, cu creșteri vizibile în toate domeniile de activitate. Atragerea de investitori și identificarea  de soluții de dezvoltare economică începând din zona imobiliară și până în industria ușoară, a generat o nevoie constantă de forță de muncă și o ofertă pe măsură”, a declarat comisarul-șef de poliție Liliana Adina Douchez.

Una dintre principalele dificultăți cu care se confruntă imigranții veniți la muncă este interacțiunea cu angajatorii, dar și invers — angajatorii întâmpină provocări în comunicarea și integrarea noilor angajați. Acomodarea într-un mediu nou aduce alte obstacole: diferențele culturale, alimentația, clima, dar mai ales bariera lingvistică. Există programe de integrare, însă ar fi ideal ca aceste inițiative să fie susținute și de ONG-uri care să ofere sprijin real în procesul de adaptare — de exemplu, cursuri de limba română și orientare culturală. Acestea ar trebui inițiate și adaptate în funcție de nevoile străinilor și mai ales de programul de lucru al acestora (nu organizate doar dimineața când cei mai mulți muncesc). 

În plus, sunt tot mai mulți cei care doresc nu doar să muncească temporar, ci să se stabilească aici împreună cu familiile lor, ceea ce impune nevoia unor servicii și structuri de sprijin pe termen lung.

Există și persoane care nu reușesc să se acomodeze cu orașul sau cu ritmul de viață de aici. Totuși, cei care aleg să plece sunt studenți care se întorc în țările de origine sau decid să-și continue parcursul profesional în alte state, precum și angajați care identifică oportunități de muncă mai avantajoase. Cei mai mulți dintre cei care părăsesc județul provin din state terțe. Nu putem vorbi, însă, despre un motiv clar sau constant care determină plecarea, în afară de migrația naturală a forței de muncă, influențată de cererea și oferta de pe piața globală, unde oferta mai bună cântărește întotdeauna decisiv.