Sibieni celebri în cinematografie. Numele mai puțin cunoscute care au făcut carieră

Sibiul a dat filmului românesc de pe marile și micile ecrane  nume importante  precum cel al extraordinarului George Calboreanu (despre care sibienii.com a scris în detaliu  aici ), al celebrului Ion Besoiu, al regizorului Mircea Mureșan (Cetățean de Onoare al județului Sibiu),  al lui Emil Hossu (născut la Ocna Sibiului) sau Cezarei  Dafinescu. Notorietatea deosebită a tuturor acestora a făcut ca și apartenența lor la Sibiu să nu fie un secret pentru publicul din România. Însă au reușitși alții, tot sibieni, despre care mai puțină lume știe sau își aduce aminte că s-au născut aici.

Coleg cu Radu Stanca, carieră în România și Israel

Constantin Anatol (născut Ludwig Friedmann) a făcut parte dintr-o generație specială a teatrului  sibian, alături de Radu Stanca, dar și de  Mircea Giurgiu, Ion Deloreanu, Constin Th. Stănescu, Nicolae Albani, Angela Păcuraru-Albani, Eugenia Dimitriu-Barcan sau  Avram Besoiu. 

Constantin Anatol s-a născut în 1921. Părinții săi, Hermann și Hanna,  aveau un magazin de pantofi în Sibiu și erau vorbitori, pe lângă română, de germană și maghiară –  lucru fără îndoială relevant pentru  faptul că, ulterior, ca actor, Constantin Anatol avea să se exprime cu ușurință în patru limbi (română, maghiară, germană și ebraică) și să știe în total șase (inclusiv engleză și franceză).  

Numele lui Constantin Anatol este legat și de teatrele din Sibiu, Târgu Mureș, Cluj Napoca, Timișoara și București, dar și de cele din Haifa și Beer Sheva, din Israel, acolo unde s-a stabilit în 1980 . A jucat  în peste 100 de roluri de teatru, a regizat  și tradus și a jucat în filme. În România a jucat în Baltagul, dar a jucat și în Ungaria, în două dintre filmele regizorului Ferenc Andras. În Israel, a jucat în filme și seriale de televiziune. 

Constantin Anatol s-a stins din viață în anul 2019. A fost căsătorit, a avut doi copii, trei nepoți și patru strănepoți.

Profesoara sibiancă a lui Florin Piersic și a Leopoldinei Bălănuță

Tot la Sibiu s-a născut (în 1897) și Maria Bârsan, cunoscută drept Marietta Sadova. A fost eleva lui Constantin Nottara, a cunoscut-o pe Lucia Sturdza Bulandra, a fost prietenă cu Tudor Vianu, a fost în preajma lui Mihail Sebastian și  Mircea Eliade, iar Nicolae Iorga, ascultând-o recitând, a denumit-o ˝Madam Poesis˝. I-a fost profesoară Leopoldinei Bălănuță și lui Florin Piersic, a semnat regia marelui spectacol ˝Apus de soare˝. A fost membră a Mișcării Legionare,   ajungând ˝să poarte atât uniformă legionară, cât și revolver˝ (spune Vladimir Tismăneanu). 

A avut rol principal în filmul ˝Nufărul roșu˝(1955), în care a debutat ca actor de film Toma Caragiu, dar a jucat și în alte producții, alături de marii actori ai acelor vremuri.

Marietta Sadova, însă, a fost mai cu seamnă un profesionist al scenei de teatru, cu zeci de roluri interpretate, cele mai multe la Naționalul bucureștean și cu alte zeci de regii semnate. A fost profesoară la IATC (UNATC-ul de astăzi) , cartea sa de exerciții dramatice (apărută în 1942) fiind  referință pentru toți viitorii profesioniști ai vremii.

De altfel, priceperea sa profesională a făcut-o să reziste după încercările în care a ajuns (sau s-a pus de una singură). Marietta Sadova a făcut pușcărie de două ori, reabilitandu-se de fiecare dată, ultima dovadă a aprecierii de care s-a bucurat în domeniu  fiind în 1973, atunci când, pensionară fiind, semnează  încă o dată, la inaugurarea sediului actualului Teatru Național din București,  regia ˝ Apusului  de soare˝ , cu marele actor sibian George Calboreanu în rolul principal. A fost maestră emerită a artelor și deținăatoare a Premiului de Stat al Republicii.

Despre Sibiu, Marietta Sadova își amintea în revista Rampa din 1931:

˝…În acest oraş frumos  care are ceva din farmecul Vienei mi-am petrecut primii ani ai copilăriei. Copil neastâmpărat  şi cam răsfăţat, făceam numai pozne. Între altele, pe la vârsta de patru ani, mama m-a luat cu ea la o petrecere, la Grüner-Wald. În timp ce mama dansa, eu mi-am băgat capul în ornamentaţiile unui portal. De intrat a intrat uşor, dar nu puteam să-l mai scot. Am început să ţip, petrecerea s-a întrerupt şi a trebuit să vie nişte soldaţi ca să taie mai multe stinghii, spre a fi liberată. Nişte hoţi au profitat de zăpăceală şi au furat aproape toate hainele celor veniţi la serbare˝.

Viața personală a Mariettei Sadova a fost și ea agitată. Și-a luat numele în timpul mariajului cu primul  sau soț,  Ion Marin Sadoveanu, pe care l-a părăsit apoi pentru mai tânărul (cu șapte ani decât ea) Haig Acterian. 

Unul dintre cei mai importanți actori din Ungaria a fost sibian

În 1936 se năștea la Sibiu cel care avea să fie considerat unul dintre cei mai importanți actori maghiari din toate timpurile: Ferenc  Bacs (cunoscut în România și drept Francisc Bacs).

Istoricul sibian Răzvan Pop scrie despre Bacs: ˝Până în 1977  lucrează la Târgu Mureș. Tot în țara noastră  își începe și cariera cinematografică. În 1977 el se mută în Ungaria, lucrând la Miskolc, Gyor, Sopron, Budapesta (unde lucrează în mai multe companii teatrale, finalizând  prin a lucra în Teatrul Național)˝.

Deținător al titlurilor de artist emerit  și de artist eminent al Ungariei, Ferenc Bacs a jucat în România suficente roluri cât să devină cunoscut, majoritatea dintre acestea  la Teatrul de Stat din Târgu Mureș. A făcut parte din distribuția filmelor ˝Buzduganul cu trei peceți˝ și ˝Profetul, aurul și ardelenii ˝, iar în Ungaria din echipele a zeci de filme de cinema și de televiziune.

A fost Cetățean de Onoare al Budapestei și s-a stins din viață în anul 2019. 

Mare actiță a naționalului din Cluj –  născută la Sibiu

La Sibiu s-a născut (în 1940)  și a învățat Melania Ursu, cunsocută pentru rolurile din filme precum ˝ Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu˝, ˝Iarba verde de acasă ˝, ˝Mere roșii˝, ˝Munții în flăcări˝, ˝Dragostea mea călătoare˝ sau ˝Pădureanca˝. Tatăl său a fost militar de cavalerie, iar actrița își aduce aminte cum, pe când era elevă, din stofa primită de acesta pentru uniformă și-a făcut și ea un palton pe care l-a purtat până în facultate. După ce tatăl său a refuzat înscrierea în Partidul Comunist, familia Melaniei Ursu ajunge să locuiască într-o singură camera și bucătărie, la Cluj.

Melania Ursu  a făcut liceul la Sibiu și Cluj și facultatea  (IATC) la București.  Ulterior , joacă și predă și  este invitată să joace în filme. Cariera sa în teatru  este legată de Naționalul din Cluj pe care l-a slujit până la finalul vieții. A fost decorată cu Medalia și Ordinul Meritul Cultural, cu Ordinul Național  în grad de Cavaler  și premiată de UNITER pentru întreaga activitate.

A fost căsătorită cu celebrul actorul Marius Bodochi (născut la Cluj), iar fiul celor doi trăiește în Olanda. Melania Ursu a murit în 2016.

Lucian Pintilie despre un sibian:  ˝cea mai înaltă instanţă intelectuală a cineaştilor˝

Un sibian  a fost, o vreme, reper profesional pentru mulți dintre marii trăitori ai  lumii cinematografiei românești. Numele său este Victor Iliu, regizorul filmelor ˝Moara cu noroc˝ (de fapt ˝La Moara cu noroc˝) și ˝În sat la noi˝. A fost  primul președinte al Uniunii Cineastilor din România, critic de film, gazetar, dar și artist plastic, desenator și pictor.

S-a nascut la Râu Sadului (și nu la Saliște, cum deseori se spune), în 1912. Părinții săi au ajuns la Săliște (unde, acum , o stradă poartă numele Victor Iliu), a făcut acolo școala și liceul, iar apoi a urmat, la București, Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale. 

˝Părinţii mă destinaseră carierei de funcţionar şi eu învăţam matematică deşi, uneori, îmi plăcea să petrec vreun ceas la o societate literară întemeiată în şcoală. Eram un critic temut. Pe urmă, când am împlinit 18 ani, am încercat să dau examen pentru bursă la Academia comercială din Bucureşti. Nimeni, părinţii mei mai cu seamă, n-au fost convinşi c-am să izbutesc. Nici chiar eu. Şi totuşi… spre uimirea mea, am luat examenul. Curând au început preocupările artistice: scriam versuri, desenam, citeam…˝- își amintește în 1964,  într-un interviu pentru Revista Cinema, Victor Iliu. Tot acolo povestește cum filmele la care mergea i-au stârnit curiozitatea, apoi pasiunea  și în fine dorința de a face cinematografie.

Regizorul și scenaristul  Lucian Pintilie i-a fost asistent de regie lui Victor Iliu la filmul ˝Comoara de la Vadul Vechi˝ și l-a descris ca fiind ˝cea mai înaltă instanță intelectuală a noastră, a cineaștilor, prima noastră conștiință estetică ˝. La rândul său, Liviu Ciulei, regizorul ˝Pădurii spânzuraților˝ , a fost  regizor secund la ˝Moara cu noroc˝ și l-a  numit nu o dată  pe Victor Iliu drept mentor al său.

Dan Pița l-a avut, de asemenea, profesor pe Victor Iliu și spunea despre acesta  în Revista Cinema din august 1979: ˝Era o personalitate, nu putea să nu te influenţeze (…)  Era un foarte bun analist al filmelor, un extraordinar teoretician.  Multe lucruri aflate de la el,atunci, mă ajută şi azi˝.

În filmele lui Victor Iliu au jucat cei mai mari actori ai acelor timpuri, iar una dintre peliculele  sale ( ˝Mitrea Cocor˝, căreia i-a semnat regia împreună cu Marietta Sadova) a reușit să le aibă, împreună, drept scenariste pe Profira și Valeria Sadoveanu: fiica, respectiv a doua soție a lui Mihail Sadoveanu (cu 40 de ani mai tânăra decât el și fostă colegă de școală cu Profira).

(La) ˝Moara cu noroc˝  regizat de Victor Iliu a fost desemnat în  2008, în urma unei jurizări făcută de 40 de critici de film din țară, drept al 7-lea cel mai bun film românesc al tuturor timpurilor.

Victor Iliu a murit la doar 56 de ani. 

Nicolae EREM