10 februarie, ziua de boicot antisupermarket, la Sibiu: zi normală de cumpărături

Se pare că luni a fost o zi normală în materie de cumpărături la Sibiu, îndemnurile la boicot sau la contraboicot neavând mare efect printre cumpărătorii noştri. Cel puţin în perioada amiezii, zona super şi hipermarketurilor era una animată, sau la fel de animată ca într-o zi normală de lucru şi cumpărături.

Început în ţările din spaţiul ex-iugoslav, boicotul la adresa lanţurilor de supermarketuri a vizat iniţial, scumpirile sau diferenţele de preţuri dintre piaţa vestică şi estică. În România, acesta a luat o turnură politică, ajungându-se la două tabere radicale care cereau, pe de o parte, boicotul total al supermarketurilor "străine" sau al produselor de import în favoarea producătorilor locali şi a produselor autohtone ori pe de altă parte, îndemnuri la cumpărat orice, la modul iraţional, doar pentru a-şi arăta solidaritatea. Unii au scolicitat chiar ca cei care merg la shopping luni, să poarte cu ei drapelul UE.

Boicot politizat

Boicotul împotriva anumitor politici de preţuri ale reţelelor de supermarketuri a luat la noi o turnură politică, partidele conservatoare şi caracterizate ca "suveraniste" denaturând mesajul într-unul total anti-supermarket.

"Ați venit în România să faceți afaceri? Atunci plătiți corect impozitele! Nu mai jucați cifrele în contabilitate, angajați români pe care să-i plătiți demn și să le oferiți respect așa cum faceți și în Occident. Cumpărați și revindeți produse românești la prețuri corecte, ajutați micii producători români să crească producția, oferiți-ne produse de bună calitate și terminați cu creșterea artificială de prețuri, încetați cu casele rapide de marcat menite doar să vă maximizeze vouă profitul acela de zero lei, zero euro. Respectați românii și România!", a transmis Călin Georgescu, pe pagina sa de Facebook.

La rândul lui, George Simion, liderul AUR spune, pe pagina sa personală, că se alătură "românilor care spun „Destul!” abuzurilor marilor lanțuri de hipermarketuri care își bat joc de această țară". "Așa cum putem observa cu toții (…) prețurile la raft au explodat, salariile sunt mici, producătorii români sunt umiliți, iar hipermarketurile străine fac profiuri uriașe pe spinarea noastră". (…) Mai mult decât atât, propaganda guvernamentală și presa aservită au început să atace acest protest, încercând să îl eticheteze drept „pro-rus”. E aceeași manipulare ieftină pe care am văzut-o la toate protestele anti-guvernamentale din ultimii ani", a mai spus Simion

Sibienii: preferă produsele tradiţionale în locul celor din import

Boicotul din supermarketuri a stârnit controverse și în rândul sibienilor. În urma unui sondaj realizat de reporterii Tribunei, câțiva localnici au fost întrebați de unde preferă să își cumpere produsele. Majoritatea au spus că preferă produsele locale sau luate direct de la producători.

Romina este fidelă gamei de produse tradiţionale: „Eu oricum cumpăr produse românești. În principiu lactate, ouă şi toate astea din supermarketuri, dar prefer şi magazinele locale”.

„Cumpăr de oriunde, depinde cât de la îndemână sunt”, spune Elena.

Liviu este de părere că totul este doar de faţadă: „Nu are decât o valoare simbolică şi atât. Practic este doar o atenţionare să nu fie preţuri prea mari la supermarket, dar de lovit se loveşte peste tot. Cumpăr de unde se nimereşte”.

Mirela îşi împarte cumpărăturile, jumătate de la piaţă, jumătate din hipermarket: „Nu este benefic pentru noi! Prefer să cumpăr din piaţă partea de mezel, carne şi lactate, iar în rest cumpăr din hipermarket”.

„Este o prostie! Nu am o preferinţă, cumpăr de oriunde”, spune revoltată, o sibiancă.

Sebastian este indiferent. Preferă supermaketul pentru confortul său: „Nu este un lucru bun! De obicei aleg să cumpăr din supermarket pentru că găsesc tot ce am nevoie”.

Un sibian indignat de ce se întâmplă, alege magazinele locale: „Oamenii preferă produsele din afară decât ale noastre. Aşa e omul. Noi nu putem să-i obligăm pe importatori să nu vină. Sunt nişte preţuri destul de mari. Prefer să cumpăr de la magazinele locale pentru că sunt produse mai bune, în supermarket sunt varză”.

„În loc să ne bucurăm de produsele noastre cumpărăm din import“

Mihai crede că produsele tradiţionale trebuie puse în valoare mai mult: „Sunt de acord cu boicotul pentru că ar trebui să promovăm mai mult produsele locale româneşti şi să încurajăm producătorii români. Practic magazinele locale se aprovizionează tot din aceeaşi sursă, adică tot din import. Aş prefera ca produsul să vină direct din România, din producţia autohtonă”.

O sibiană încurajează cumpărăturile din magazinele locale: „Sunt de acord cu boicotul. În pieţe sunt doar traficanţi care aduc marfă. Prefer să cumpăr de la producători sau din magazinele locale. În loc să ne bucurăm de produsele noastre cumpărăm din import”.

„Prefer produsele din magazinele locale pentru că îmi plac”, spune Ionel, un susținător al comerțului local.

De asemenea, Maria consideră că: „Trebuie să mergem să cumpărăm de la producători”.

Reduceri la supermarket

Majoritatea lanţurilor de supermarketuri se pare că au redus preţurile la anumite produse mai mult decât ca de obicei. În plus, multe dintre standuri au fost marcate vizibil ca având produse româneşti. 

Normalitate fără boicot, la Avrig…

La Avrig, marele boicot al supermarketurilor cu acționariat străin, promovat atât de intens în ultimele săptămâni, mai ales în mediul online, nu a avut deloc succesul la care se așteptau inițiatorii, semn că oamenii simpli nu renunță așa de ușor la plăcerile și necesitățile zilnice doar de dragul apartenenței la un demers, a cărui scop și organizare ridică oricum multe semne de întrebare.

Luni, în intervalul orar 12 – 13, normalitatea era cuvântul ce caracteriza cel mai bine situația observată la cele două mari supermarketuri „germane” din Avrig, numărul cumpărătorilor nefiind nici mai mare dar nici mai mic față de cel înregistrat în oricare altă zi de luni. Cumpărătorii au fost liniștiți, au trecut pragul magazinelor pentru a-și achiziționa cele necesare, nefiind determinați în această activitate (sau opriți!) de vreun boicot sau anti-boicot, ori de promoții speciale gândite pentru contracararea vreunei acțiuni.

Mai mult, am verificat situația și la câteva magazine de cartier, deținute de societăți locale, precum și la Piața Agroalimentară din Avrig, care, potrivit inițiatorilor boicotului, ar fi trebuit să se numere printre „beneficiarii” acestui demers, iar concluzia este aceeași: normalitate.

Am încheiat periplul avrigean din „marea zi a boicotului” având în gând vorbele unui localnic întâlnit la cumpărături: „Pe mine mă cam doare-n cot de acest boicot!”.

Asociaţia Pro Consumatori îndeamnă la un boicot împotriva produselor de slabă calitate

Organizația de consumatori Asociația Pro Consumatori (APC) a transmis, a făcut public un apel privind boicotarea planificată a hypermarketurilor şi supermarketurilor din 10 februarie. Sub sloganul "Boicotați calitatea scăzută prin achiziția de alimente fără E-uri!", APC a transmis rezultatele studiilor realizate de experții săi, din ultimii zece ani. Conform acestora, 9 din 10 mărci de pâine nu respectă rețeta tradițională, 9 din 10 tipuri de șuncă conțin adaos de apă, 9 din 10 mărci de crenvurști conțin nitrit de sodiu, 8 din 10 mărci de icre conțin conservanți, iar şapte din 10 mărci de parizer conțin monoglutamat de sodiu pentru a potența aroma și gustul.

La fel, 7 din 10 mărci de cașcaval conțin clorură de calciu ca agent de întărire, 7 din 10 mărci de mușchi file conțin caragena şi 4 din 10 mărci de crenvurști conțin un colorant obținut din insecte; una din trei mărci de oțet conține aditivi alimentari, una din trei mărci de zacuscă are adaos de zahăr, una din două mărci de ketchup este pe bază de pastă de tomate nu pe bază de suc de roșii iar una din două mărci de muștar conține făină de grâu ca agent de îngroșare. înghețata pentru copii conține între doi și şase aditivi alimentari.

Tot comform APC, explicaţiile faptului că produsele de calitate din marile magazine nu au o pondere semnificativă ar fi că produsele de calitate superioară nu sunt rentabile pentru marile magazine, deoarece nu permit aplicarea unor adaosuri comerciale mari. "Din acest motiv, retailerii impun procesatorilor producerea alimentelor la un anumit preț de achiziție, ceea ce duce la utilizarea ingredientelor de slabă calitate și a unui număr ridicat de aditivi alimentari. Astfel, comercianții pot aplica adaosuri comerciale mari și pot obține profituri mai mari".

Sunt invocate aici şi dificultățile producătorilor români, care nu reușesc să își vândă produsele în marile magazine în condiții avantajoase. APC În ultimii 5 ani, aceștia au semnalat mai multe obstacole ca restricționarea accesului în magazine pentru produsele cu cel mai bun raport calitate/preț, nerespectarea legislației concurenței, ceea ce permite adaosuri comerciale inechitabile între produse similare şi concurență neloială, în sensul că prețurile produselor de marcă proprie ale retailerilor sunt semnificativ mai mici față de produsele brandurilor private, ceea ce afectează concurența echitabilă.

Text: Dumitru CHISELIŢĂ, Maria-Antonia OANA și Dan FRÂNCU

Foto: Dumitru CHISELIŢĂ și Răzvan NEGRU