Revista Euphorion, 35 de ani de apariție neîntreruptă

Anul 2025 marchează împlinirea a 35 de ani de la înființarea Revistei de literatură și artă Euphorion, proiect care s-a născut din visurile și năzuințele unor tineri scriitori sibieni, uniți sub umbrela unor principii comune. Din grupul inițial de lucru au făcut parte scriitorii Dumitru Chioaru și Vladimir Muntean, pe atunci proaspăt primiți în Uniunea Scriitorilor, precum și Radu Țurcanu și Iustin Panța, deja cunoscuți la momentul respectiv prin textele publicate în diverse reviste. Entuziasmul acestora, dospit pe fondul vântului care sufla în pânzele libertății și dublat de sprijinul acordat de poetul Mircea Ivănescu și, ulterior, de scriitorul Ștefan Augustin Doinaș, au făcut ca Uniunea Scriitorilor să accepte înființarea revistei Euphorion la Sibiu, materializându-se astfel visul de a fi creată o publicație care, „să reprezinte ideile și creația noii generații de scriitori”, după cum rememorează Dumitru Chioaru, unul dintre fondatori și primul redactor-șef al acesteia. Peste timp, redacției i s-au alăturat nume de rezonanță din literatura sibiană și națională, iar în paginile sale au debutat numeroși autori care s-au consacrat, devenind repere și modele literare.  

După trei decenii și jumătate, revista Euphorion continuă să fie o prezență semnificativă în peisajul literar contemporan, un etalon al valorii, principiilor, dar și al dialogului, într-un climat care, din păcate, este dominat mai degrabă de versatilitate. 

Cu siguranță că istoria sa și impactul asupra literaturii autohtone nu pot fi surprinse doar în câteva rânduri. Tocmai de aceea, cel mai scurt drum către a cunoaște, înțelege și rezona cu misiunea și valorile revistei Euphorion este chiar lecturarea acesteia și, mai ales, a celui mai recent număr (4/2024), care va fi lansat miercuri, 29 ianuarie 2025, începând cu ora 18.00, la Galeria de Artă ATU TOY NAC, Str. 9 Mai, nr. 10. Cu această ocazie, va avea loc și un recital din poezia lui Iustin Panța. 

Ce propune Euphorion cititorilor 

Apărută, ca de obicei, în condiții grafice deosebite, revista propune cititorilor o serie de texte de opinie, portrete, analiză și critică literară, recenzii, eseuri, dramaturgie, poezie și proză, toate de o certă valoare. Articolele și creațiile literare sunt acompaniate de fotografii ale poetului Iustin Panța, imortalizat în diverse momente ale conectării sale cu burgul de pe malurile Cibinului, dar și de imagini ale orașului, într-o atmosferă crepusculară inedită. 

La evenimentul prilejuit de lansare vor participa: scriitorul Dumitru Chioaru – redactor-șef al revistei, scriitorul Ioan Radu Văcărescu – redactor și președinte al filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor, actorul, scriitorul și redactorul Cătălin Neghină, scriitorii Savu Popa și Joachim Wittstok, ambii, de asemenea, redactori ai publicației. Alături de aceștia vor fi prezenți mai mulți autori care au publicat în acest număr, dar și oameni de cultură și iubitori de literatură din Sibiu. 

Revista are o structură complexă și dinamică, invitând cititorii să parcurgă un conținut divers și armonios închegat, pornind de la editorialul semnat de redactorul-șef Dumitru Chioaru, care propune o incursiune în istoria revistei și continuând cu rubrica „Dosar”, unde principalul subiect urmărește, de asemenea, magia (re)evoluției euphorionice prin ochii celor care i-au fost aproape pe parcursul anilor: Iulian Boldea, Rodica Grigore, Corina Gruber, Valentin Mureșan, Mihai Posada, Savu Popa, Beatrice Ungar. 

Urmează apoi secțiunea „Iustin Panța – 60 de ani de la naștere”, în care regretatul poet este portretizat cu finețe și mai ales cu suflet de Angela Moga, Ioan Radu Văcărescu, Radu Țurcanu și Alexandru Uiluiu, în vreme ce Joachim Wittstok propune cititorilor câteva traduceri în limba germană din poezia lui Iustin Panța. La aceeași rubrică, Cătălin Neghină „încearcă să muște din poezie” și reușește pe deplin să o devoreze, dar și să o recreeze pentru nemurirea lui Iustin. Textele sunt o adevărată epifanie despre arta poetică, iar cine nu l-a citit pe Iustin Panța, cu siguranță va dori să o facă după parcurgerea acestora. Sigur, despre Iustin Panța va fi mereu o nouă poveste de spus, dar voi reține două imagini care mi-au atins iremediabil sufletul: „marele seducător”, cum îl numește Ioan Radu Văcărescu și „un „D’Artagnan poetic”, cum e portretizat de Radu Țurcanu. Minunat! 

În continuare, iubitorii de poezie se pot delecta cu creațiile încondeiate de: Ioana Ieronim, Daniel Lăcătuș, Iulia Pietraru, Decebal Todăriță, Mihai Posada, Gheorghe Vidican, iar cei care preferă proza, cu textele semnate de Adrian Alui Gheorghe și Ioan Radu Văcărescu. Dramaturgia este reprezentată de autorii Nicolae Suciu și Ioan Peter. 

După poezie și proză, revista continuă cu rubrica „Despre”, semnată de Alexandru Cistelecan, unul dintre cei mai importanți și influenți critici literari români contemporani, urmând apoi rubrica de „Critică literară”prin analizele lui Savu Popa și Mihai Posada, veritabile examene literare. Urmează „Cartea vie”, rubrică semnată de Dumitru Chioaru, care propune o excelentă recenzie a romanului „Cititorul din Peșteră”. Segmentul de carte străină este rezervat, prin filtrul și penița Rodicăi Grigore, autorului japonez Akira Mizubayasi cu romanul „Inimă frântă” și scriitoarei italiene Laura Imai Messina, cu romanul „Ce încredințăm vântului”, o carte tulburătoare care ne duce tot în spațiul nipon. Urmează rubricile „Fantazia” (Corina Gruber), „Ciorne și zile” (Ion Dur) și „Spațiul Inefabil” – prin ochii și condeiul lui Ioan Radu Văcărescu. Ați ghicit desigur, despre ce spațiu este vorba: Sibiul, într-un proces de metamorfozare, desprins dintr-un illo tempore, unde o plimbare prin burg este zugrăvită ca un moment de absolut, iar o întâlnire aparent banală decurge sub semnul excepționalului, cu același Iustin Panța, la o poveste despre oameni, literatură și viață. Aproape imposibil de prins în cuvinte…Nu și pentru nenea Jean (n.a. – Ioan Radu Văcărescu) și amintirea sa, unde cei plecați sunt la fel de vii. 

Secțiunea de critică teatrală este reprezentată de textul Andei Ionaș, iar cea de artă de cel a lui Valentin Mureșan. În spațiul artei teatrale îl regăsim și pe Cătălin Neghină, cu monodrama „Mephistopheles project, leeds, rum & scenes”. Zona traducerilor îl propune spre lectură pe Luis de Camoes, tălmăcit de Adrian Vasiliu iar eseul aduce în fața cititorilor nume de rezonanță cum sunt: Dorin Ștefănescu, Anca Sârghie și Noemina Cîmpean. Ultimul text, din sfera parodiei, este propus de vârful de lance al genului: nimeni altul decât Lucian Perța. 

Puntea către viitor 

De la prima până la ultima pagină, începând de la estetică și ajungând până la conținut, Euphorion este o revistă pe care cititorii nu vor regreta că au lecturat-o, satisfăcând toate gusturile și, de ce nu, răspunzând tuturor exigențelor. Ca autor, dar și consumator de literatură, percep revista Euphorion ca o matrice literară, un pântec unde s-a conceput, născut și a evoluat un întreg univers creativ, o punte între tradiție și modernitate, cu atât mai mult cu cât și ceea ce este modern, dacă are rigoare, coerență și originalitate se legitimează ca valoare și poate deveni, la un moment dat, tradiție. Este o punte cu expansiune continuă. Au demonstrat-o din plin euphorioniștii de ieri și de azi, creând și continuând această revistă. De aceea, sunt onorat și mă bucur enorm că am șansa să fac parte din rândul autorilor euphorioniști cu un grupaj de poeme inedite. Îi felicit pe toți autorii, dar mai cu seamă pe membrii redacției, o mână de visători inimoși care își dedică sufletul, timpul și energia pentru a da viață acestei minunate povești care a împlinit 35 de ani. 

Vă invităm miercuri 29 ianuarie, la ora 18.00, în număr cât mai mare la Galeria de Artă ATU TOY NAC, să descoperiți pe viu acest produs cultural excepțional, dar mai ales oamenii din spatele foilor și copertelor, cei care continuă să facă din Euphorion una dintre revistele purtătoare de stindard în media culturală din România. 

 Decebal N. Todăriță 

Poet, colaborator al revistei Euphorion