În fiecare an, pe 15 ianuarie se sărbătorește „Ziua Culturii Naționale”. Nu este doar o sărbătoare a culturii române, ci și un  omagiu adus poetului Mihai Eminescu, care s-a născut la 15 ianuarie 1850.

În cadrul unui sondaj, am încercat să aflăm de la sibieni dacă știu ce însemnătate are această zi, câți ani se împlinesc de la nașterea poetului și câte creații ale sale cunosc. Cele mai cunoscute creații eminesciene s-au dovedit a fi, pentru sibieni, „Luceafărul”, „Mai am un singur dor” și „Somnoroase păsărele”.

Încă de la prima oră a dimineții, Aron ascultă la radio poemele lui Eminescu: „Bineînțeles că știu! Este ziua lui Eminescu. Poeziile pe care mi le amintesc sunt „Împărat și proletar”, „Luceafărul” și „Floare albastră”. De azi dimineață aud la radio doar poemele lui”.

Elisabeta a enumerat trei poezii: „Azi e ziua marelui poet Mihai Eminescu! Știu „Luceafărul”, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie” și „Mai am un singur dor”.

Andrei, un tânăr student știe ce sărbătoare este azi: „E ziua lui Eminescu… „Luceafărul”, „Floare albastră” și „La steaua”, pe astea le știu”.

Nici nu am apucat să întrebăm ce semnifică Ziua Culturii pentru că Paraschiva ne-a răspuns deja: „Mihai Eminescu! Cum să nu știu „Luceafărul” care este cea mai cunoscută, „Somnoroase păsărele” și „De ce nu vii?”.

Cornelia îl consideră pe Eminescu un poet nepereche și știe câteva poeme: „A fost aleasă această zi pentru poetul nepereche, Mihai Eminescu. Știu „Luceafărul”, „Mai am un singur dor”, „Somnoroase păsărele”.

Doina își dorește ca Ziua Culturii să nu treacă neobservată de generațiile viitoare: „Pentru a comemora în același timp data de naștere a poetului național Mihai Eminescu, care împlinește 175 de ani. Cunosc „Ce te legeni”, „Mai am un singur dor”, „Pe lângă plopii fără soț” și multe altele. Aș vrea ca acest moment să nu treacă neobservat pentru generațiile mai tinere, pentru ca ele să își cunoască predecesorii care au lăsat ceva în urma lor. Pentru că suntem în anotimpul rece, poezia „Mai am un singur dor” este cea în care mă regăsesc”.

Am întâlnit-o și pe actrița TNRS, Ioana Blaga Frunzescu care apreciază enorm creațiile lui Eminescu pentru că reflectă realitatea pe care o trăim astăzi, de aceea îl consideră un geniu:

„Cum să nu știu! Sunt 175 de ani de la nașterea lui Eminescu. Aș prefera ca de acum înainte să spunem că este ziua lui Mihai Eminescu, nu Ziua Culturii. Este mai presus decât atât să pomenim numele marelui poet, scriitor și publicist. „Somnoroase păsărele”, „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie !”, „Luceafărul”, „De treci codrii de aramă”. Mie îmi place toată poezia lui Eminescu, în general îmi plac postumele care nu sunt prea cunoscute și citite. „Urât și sărăcie” este una dintre ele și foarte multe dintre ele reflectă realitatea de acum, pentru că, la fel ca în poezie, ca și în publicistică, Eminescu vorbește despre vremurile de acum”.

„Mai știu „Luceafărul” și cam atât”

Foarte haios, Răzvan își amintește doar de poezia „Luceafărul”: „Nu știu ce însemnătate are ziua de azi! Nu am fost un elev model. De la Eminescu îmi aduc aminte de „Luceafărul”, altceva nu îmi vine în minte”.

Gheorghe își mai amintește de Eminescu de când era la școală: „Azi îl sărbătorim pe Eminescu, cred că e din 35-37. Știu poezia „Codrule, codruțule… ce mai faci, drăguțule… cam așa ceva. Nu îmi mai amintesc de când eram la școală. Mai știu „Luceafărul” și cam atât”.

Ghiță este informat și știe că anul acesta se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului și consideră că Luceafărul putea să aibă 100 de strofe: „Se împlinesc 175 de ani de când s-a născut Eminescu. Îmi aduc aminte de „Călin, file din poveste”, „Scrisoarea a III-a” și… „Împărat și proletar”. „Luceafărul” știu că e cea mai lungă, putea să o facă de 100 de strofe”.