(FOTO) Bazinul ”Olimpia”, închis de aproape 5 ani. Cum arătau planurile din anii ´70 si cum a ajuns astăzi

Construirea la Sibiu, la sfârșitul anilor ´70,  a Bazinului ”Olimpia” a fost un eveniment care a   energizat viața sportivă a comunității. Cei mai entuziasmați, evident, inotătorii! Aceștia reușiseră să obțină deja performanțe pregătite în sutele de ore de antrenamente din bazinul Băii Neptun. Între ei, campioana sibiană Carmen Bunaciu, multiplă medaliată, ocupanta locului al IV-lea la Jocurile Olimpice, deținătoare de titluri și recorduri naționale. Edificiul din Parcul Sub Arini avea să dea tuturor un nou impuls. De altfel, pe 26 octombrie 1978, cu câteva luni înainte de inaugurare, TRIBUNA publica un dialog cu profesorul Felix Heitz, antrenorul coordonator al catedrei de natație care nu-și ascundea entuziasmul. 

˝Este o realizare impresionantă pentru care edilii sibieni merită elogii. Va fi o adevărată bijuterie, unică în ţară din punctul de vedere arhitectonic˝, spunea atunci prof. Heitz în articolul semnat de regretatul N.I. Dobra.

Realizarea, însă, deschisă sportivilor în ianuarie 1979, avea la bază un plan puțin diferit. Autoritățile gândiseră inițial un  adevărat ”Complex de natație”. Acesta trebuia să cuprindă trei bazine acoperite (față de două, câte s-au realizat în cele din urmă): un bazin de înot și unul de sărituri, plus un bazin pentru copii, dar  și unul olimpic, descoperit, cu  gradene pentru spectatori pe trei dintre laturi. Acesta din urmă era prevăzut a se realiza în spatele Bazinului ”Olimpia”…

Revista Arhitectura a publicat în anul 1978 întregul plan, elaborat de Centrul de Proiectare Județean Sibiu. Colectivul  a fost condus de arhitectul Adrian Isaicu, iar din echipă au făcut parte inginerii Sorin Șerbu, Valentin Popescu, Mircea Nedelcu (rezistențe), Dorel Circo, Sandu Însurăţelu (instalații) și tehnicienii Friederich Krauss (ventilație) și Peter Buortesch (sistematizare verticală). Bazinul pentru copii era prevăzut a se realiza în spatele celui de sărituri, iar cel exterior urma să aibă 50 de metri lungime și 22 lățime.

Ulterior, probabil când a devenit evident că nu se va realiza – cel puțin nu prea curând – bazinul exterior, s-a avut în vedere realizarea unui singur bazin interior, de 50 de metri. Și această variantă a căzut, optându-se, finalmente, pentru ceea ce cunosc deja majoritatea sibienilor.

Modificarea planurilor nu a fost un capăt de țară, sportivii și antrenorii lor mulțumindu-se că, totuși, un edificiu pe care îl așteptau de multă vreme  avea să se realizeze.

˝… Pentru pregătire sunt mai utile bazinele «scurte», permițând un mai bun retuş al tehnicii. Apoi, să nu uităm că două bazine mai mici permit o mai frecventă purificare a apei”, nota TRIBUNA în 1978.

La doar câteva luni de la inaugurare, în același an 1979, Sibiul găzduia deja  la Bazinul ”Olimpia” o competiție internațională, Cupa Europei la sărituri în apă.  Participau 90 de sportivi din 19 țări, dar și oficiali, precum președintele Federației Franceze de Natație, Andre Soret și membri din Federația Internațională de Natație.

Anii care au urmat aveau să producă efectele așteptate. Natația sibiană,  prin profesorul Heitz și colegii săi – prof. Nicolae Dembiţchi, prof. Ioan Miclăuş, prof. Sabina Vasile sau prof. Samoilă Popa – reușește nu doar să câștige interesul copiilor și tinerilor sibieni și să găzduiască întreceri naționale și internaționale, ci și să câștige medalii și să formeze mai mulți campioni.

Înotătorii se pregătesc în bazinul de la AFT, Aria și… Alba Iulia!

 În tot acest timp, de suferit cel mai mult au copiii și juniorii din localitate care fac sport de performanță, în speță înot și sărituri în apă.

La secția de înot a Clubului Sportiv Școlar sunt înscriși aproximativ 70 de sportivi de a căror pregătire se ocupă profesorii Raluca Răulea, Mirela Paușescu și Bogdan Rău. O parte din ei se antrenează în bazinul de dimensiuni olimpice (50 metri) din cadrul Academiei Forțelor Terestre prin bunăvoința conducerii acesteia.

În schimb, cei care intră în bazinul de la Aria trebuie să plătească o anumită taxă. Chiar și așa, se bucură că au măcar unde se pregăti. Părinții sunt însă în marea lor majoritate revoltați pentru că un oraș precum Sibiul nu este în stare să asigure un bazin de înot în care să își desfășoare antrenamentele și să participe la competiții.

Iar când CSȘ-ul mai organizează câte un concurs, o face la… Alba Iulia, unde întotdeauna sibienii au fost primiți cu brațele deschise. Chiar și zilele trecute înotătorii de la CSȘ au efectuat un cantonament la Alba Iulia, pregătindu-se într-un bazin care este administrat Consiliul Local Alba Iulia prin Clubul Sportiv Municipal din localitate. ”Ni se asigură toate condițiile de fiecare dată când mergem la Alba Iulia. Ca să vă faceți o impresie, în fiecare zi am avut programate câte două antrenamente în acesta cantonament”, spune prof. Raluca Răulea.

Performanțe obținute la sărituri cu antrenamente… pe uscat și la sute de kilometri de casă!

Și mai dificil este în cazul sportivilor de la secțiile de sărituri în apă de la CSȘ Sibiu și CSM Sibiu.

Prof. Anca Șerb susține că o parte dinte antrenamente, sportivii săi de la CSȘ le desfășoară în bazin la Aria, dar adâncimea bazinului nu permite săriturile, iar o parte, în sala clubului, de pe str. Independenței.

CSȘ numără circa 40 de sportivi în grupe, începători, avansați și de performanță, dintre care jumătate sunt legitimați, iar aceștia efectuează două cantonamente pe an, la Bacău și Otopeni, unde în sfârșit au posibilitatea de a-și exersa săriturile.

Cu toate acestea, secția de sărituri în apă de la CSȘ se mândrește cu rezultatele sportivilor săi, vârful de lance fiind Mihai Cosma, campion național de seniori la platformă 10 metri și multimplu medaliat cu ocazia Campionatelor Naționale de juniori A & B și seniori de la Otopeni, în aprilie 2024.

Ajunge la Compania Națională de Investiții

După Revoluție, administratorii Bazinului ”Olimpia” au imaginat tot soiul de intervenții și extinderi, cele mai multe nereușite. Drept exemplu, în 2013, un sfert din acoperișul unor spații realizate peste vestiare și grupurile sociale a fost smuls de vânt.

Bazinul ”Olimpia” intră, în martie, în al șaselea an de când este închis. Autoritățile și-au dovedit din plin incapacitatea de a-l administra și de a-l moderniza. Edificiul a ajuns la Compania Națională de Investiții, pentru lucrări de modernizare, de aproape 30 milioane de lei. Contestațiile au întârziat însă începerea acestora, iar judecarea a durat și ea un an. În vara lui 2024 era anunțată soluționarea definitivă, se avansau termene și se anticipa revenirea Bazinului ”Olimpia” la Clubul Sportiv Municipal. Nimic vizibil de atunci, iar celebra ordonanță ”trenuleț” prevede ca banii pentru investiții să fie alocați în baza unei prioritizări ale cărei criterii încă nu se cunosc…

Nicolae EREM

Ovidiu BOICA